Persoanele care vor să îşi refinanţeze creditele la alte bănci pentru a a avea costuri mai mici întâmpină greutăţi, mai ales la cazul creditelor ipotecare, în condiţiile în care valoarea actuală a ipotecii a scăzut sub valoarea iniţială, relevă o anchetă sectorială pe piaţa serviciilor bancare de retail, derulată de Consiliul Concurenţei. În acest context, instituţia propune ca, pentru partea de garanție rămasă neacoperită, să se implice statul, prin intermediul unuia sau mai multor fonduri de garantare, şi subliniază că „refinanțarea creditelor la o altă bancă decât cea care a acordat creditul aduce beneficii clienților şi stimulează concurența între bănci”. „Ca urmare, Consiliul Concurenţei propune inițierea unor discuții între toți actorii implicați (bănci, asociații ale băncilor, Ministerul Finanțelor Publice, fonduri de garantare, Banca Naţională a României) astfel încât persoanele fizice care nu au restanţe la plată să îşi poată refinanţa creditul la o altă bancă”, precizează instituţia, într-un comunicat.

Analiza autorităţii a mai evidenţiat faptul că mobilitatea scăzută a clienţilor afectează concurenţa în sectorul bancar. „Consiliul Concurenţei a derulat, în perioada iunie-septembrie 2018, un sondaj privind percepția consumatorilor asupra serviciilor bancare de retail. Conform acestui sondaj, 56% dintre persoanele fizice, 74% dintre PFA-urile şi 61% dintre IMM-urile participante nu au schimbat niciodată banca principală. De asemenea, aproape jumătate dintre respondenţi (persoane fizice, PFA şi IMM) consideră că toate ofertele băncilor sunt la fel”, se arată în comunicatul Consiliului Concurenţei. Sondajul a vizat trei categorii de clienți: persoane fizice (900 respondenți), PFA (901 respondenți) și IMM (902 respondenți) atât din mediul urban, cât și din cel rural. Deşi anul trecut a intrat în vigoare legea care transpune Directiva europeană ce permite mutarea conturilor de plăţi de la o bancă la alta pentru persoane fizice, foarte puţini clienţi au apelat la această facilitate/procedură, întrucât avantajele ei pentru consumator nu au fost suficient promovate, potrivit reprezentanţilor autorităţii de concurenţă. În acelaşi timp, Consiliul Concurenţei recomandă elaborarea și implementarea unei proceduri similare de mobilitate și pentru persoane fizice autorizate și IMM-uri.

Consiliul Concurenţei consideră, totodată, că site-urile de comparare a ofertelor bancare pot conduce la stimularea concurenței între bănci/instituții financiare nebancare. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă stabilirea de către bănci/IFN-uri și site-urile de comparare a unui format de raportare a informațiilor referitoare la cele mai utilizate tipuri de produse și servicii bancare, care să permită preluarea automată a datelor și o informare corectă, precisă și, în timp real, a consumatorilor. De asemenea, este important să fie pus la punct un mecanism prin care site-urile de comparare să fie notificate cu privire la actualizarea ofertelor băncilor/IFN-urilor, astfel încât informațiile să fie preluate rapid și afișate prompt de site-urile de comparare în beneficiul consumatorilor.

Consiliul Concurenţei consideră că promovarea site-urilor de comparare a ofertelor poate fi realizată și cu sprijinul asociațiilor/organizațiilor de protecție a consumatorilor prin diverse forme (de exemplu, prin publicarea unui link care să direcționeze consumatorul către aceste site-uri pe site-ul acestor asociații). „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) are obligația, conform prevederilor legale, de a pune la dispoziția consumatorilor un site internet cu acces gratuit unde sunt comparate comisioanele percepute de către prestatorii de servicii de plată. Până în prezent, acest site nu este funcțional”, se subliniază în comunicat.

Potrivit reprezentanţilor autorităţii, „concurența pe piaţa serviciilor de plăţi se va intensifica odată cu transpunerea Directivei privind Serviciile de Plată (Revised Payment Service Directive), care deschide piața către noi actori (de exemplu, fintech-uri), dar aceasta nu a fost încă preluată în legislaţia naţională, deşi termenul de implementare era ianuarie 2018. În urma transpunerii acestei directive, se va modifica fundamental modul de realizare a operațiunilor de plată și de accesare a informațiilor cu privire la conturi, iar clienții vor putea alege furnizori mai mici de servicii pentru toate nevoile lor financiare, ceea ce va genera o schimbare a preferințelor și a așteptărilor consumatorilor”. Principalul avantaj al dezvoltării companiilor din domeniul fintech îl reprezintă intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi scăderea comisioanelor.

Autoritatea de concurenţă recomandă adoptarea unei aplicaţii software – API (Application Programming Interface) – comune pentru sistemul bancar din România pentru a facilita implementarea rapidă şi fără dificultăţi a directivei.

API-urile pot fi folosite pe computere și smartphone-uri pentru a disemina, într-un mediu sigur, informații (precum prețuri și termeni/condiții ale produselor bancare), dar și istoricul tranzacțiilor (cu acordul clientului), pentru a permite accesul la comparații personalizate în ceea ce privește contul curent și alte servicii.

Consiliul Concurenţei este de părere că adoptarea unui API comun va simplifica intrarea pe piață a prestatorilor/furnizorilor de servicii, ceea ce va contribui la intensificarea concurenţei. De asemenea, un API comun va conduce la o autentificare mai eficientă a instituțiilor de plată care pot iniția operațiuni de plată (PISP)/prestatorilor care pot accesa conturile bancare și extrage informații cu privire la conturi (AISP), va facilita comunicarea atât cu prestatorii de servicii de plată, cât și cu băncile, şi va reduce riscul de fragmentare la nivel european. Din perspectiva clienţilor, un API comun ar oferi o ușurință în utilizare şi o calitate superioară a serviciilor (accesibilitate, răspunsuri mai rapide din partea băncii către prestatorii terțe părți). (Al.R.)