Consiliul Fiscal: Încadrarea în ținta de deficit este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții
Numărul 46, 23-28 nov. 2022 » Analize și sinteze
Încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții totale (cheltuieli de capital și proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea țintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar, precizează Consiliul Fiscal (CF), relatează Agerpres. În Opinia sa pe marginea celei de-a doua rectificări bugetare, CF estimează înregistrarea unui gol de venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) de circa 3 miliarde lei (reprezentând circa 0,2% din PIB), precum și materializarea unei depășiri a anvelopei cheltuielilor bugetare cu bunurile și serviciile și a celor de asistență socială cu circa 3 miliarde lei (reprezentând circa 0,2% din PIB).
"Cu toate acestea, încadrarea în noua țintă propusă pentru deficitul bugetar cash de 5,74% din PIB este posibilă având în vedere sub-execuția semnificativă a cheltuielilor de investiții totale (cheltuieli de capital și proiecte europene) din primele 9 luni ale anului, care face improbabilă atingerea țintelor propuse pentru aceste cheltuieli, dar care are impact favorabil asupra soldului bugetar. De asemenea, persistă incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare din energie", subliniază sursa citată.
Consiliul Fiscal a arătat, în context, că reducerea de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB a deficitului bugetar este determinată de majorarea proiecției PIB nominal cu 23,7 miliarde lei.
Potrivit CF, în condițiile în care prognoza de PIB nominal este mai ridicată ar fi trebuit ca și veniturile fiscale să fie mai mari. În proiectul de rectificare însă veniturile sunt reduse cu aproximativ 2,4 miliarde de lei, astfel încât CF atenționează asupra unui gol de venituri de 3 miliarde de lei.
"Cea de a doua rectificare bugetară se bazează pe o prognoză de PIB nominal încă și mai ridicată față de valoarea avută în vedere în luna august a.c. (+1,7%, respectiv 23,7 miliarde lei), ceea ce ar fi de natură să conducă la venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) mai ridicate. În proiectul celei de a doua rectificări acestea sunt însă reduse cu circa 2,4 miliarde de lei, ceea ce este de natură să valideze proiecția CF din opinia asupra primei rectificări bugetare cu privire la probabila materializare a unui gol de venituri față de țintele asumate la acel moment. De asemenea, în contextul majorării proiecției de PIB nominal, precum și a execuției bugetare la zi, în acest moment al analizei, CF își diminuează proiecția cu privire la golul anticipat de venituri fiscale (inclusiv din contribuții de asigurări) în raport cu noile ținte propuse la circa 3 miliarde de lei", explică sursa.
Agregatele de venituri asupra cărora CF are rezerve din perspectiva atingerii țintelor propuse sunt reprezentate de TVA, contribuții de asigurări, impozit pe profit și accize.
În ceea ce privește cheltuielile bugetare, CF subliniază că execuția bugetară la 9 luni arăta o sub-execuție semnificativă a cheltuielilor de capital (ecart față de ținta propusă prin prima rectificare de circa 20,6 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 48,3% din alocările pentru întregul an), precum și a proiectelor finanțate din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 (ecart față de țintă propusă prin prima rectificare de circa 25,3 miliarde lei, sumele cheltuite în primele 9 luni reprezentând aproximativ 51,7% din alocările pentru întregul an). În aceste condiții, chiar și presupunând o accelerare semnificativă a acestor cheltuieli în ultimele 3 luni ale anului, este posibil și chiar probabil ca sumele efectiv cheltuite să fie inferioare celor bugetate, ceea ce va afecta favorabil soldul bugetar. Consiliul Fiscal subliniază însă și faptul că la nivelul cheltuielilor cu bunurile și serviciile, în mod tradițional, în ultimele 2 luni ale anului media lunară a sumelor cheltuite este mai ridicată comparativ cu media înregistrată în primele 10 luni ale anului.
Pe de altă parte, o sursă importantă de incertitudine privind deficitul bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei cash și, mai ales, prin prisma metodologiei europene ESA 2010 este reprezentată de impactul bugetar al schemelor de compensare în energie (OUG nr. 118/2021 pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022 și OUG nr. 27/2022 pentru perioada aprilie 2022 - august 2022).
Potrivit CF, costul final al OUG nr. 118/2021 a fost de circa 2,4 miliarde lei în timp ce sumele aferente cererilor de decontare validate de ANRE în baza prevederilor OUG nr. 27/2022 până la data de 10 noiembrie sunt în cuantum de 5,3 miliarde lei. Astfel, sumele prevăzute în acest scop la prima rectificare, de circa 7,4 miliarde lei, au fost deja epuizate, în condițiile în care nu este cunoscută dimensiunea sumelor rămase de solicitat de către furnizorii de energie / de validat de către ANRE. În plus, persistă incertitudini și cu privire la impactul bugetar al noii scheme de compensare din energie (prevăzută de OUG nr. 119/20228).
"În absența unor informații suficiente care să tranșeze aceste chestiuni, CF nu va presupune la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regăsește în construcția bugetară curentă. Totuși, CF consideră că balanța riscurilor privind impactul bugetar al schemelor de compensare este înclinată către un impact mai nefavorabil comparativ cu cel inclus în alocările bugetare curente", se mai arată în document.
CF subliniază îmbunătățirea perspectivei fiscale pentru anul în curs, care are la bază atât dinamica superioară celei anticipate a PIB nominal, care implică venituri fiscale (inclusiv contribuții de asigurări) mai ridicate, cât și creșterea foarte mare (față de nivelurile bugetate) a veniturilor nefiscale, în special ca urmare a evoluțiilor din sectorul energetic.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național