Rata creditelor neperformante a continuat anul trecut evoluția descendentă din anii anteriori, atingând valoarea de 3,34% în decembrie, față de 3,71% în decembrie 2020, conform Raportului anual pe 2021 al Consiliului Fiscal, citat de Agerpres. Gradul de acoperire cu provizioane a ajuns, la finalul anului 2021, la 66,1%, de la 62,75% în anul anterior, cu mult peste nivelul mediu european de 44,5%.

De asemenea, din punct de vedere macroprudențial, s-a putut constata o lichiditate confortabilă la nivelul sistemului bancar, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate situându-se, la finele lui 2021, la 238,8%. Totodată, raportul credite pe depozite pentru populație și societăți nefinanciare s-a plasat la aproximativ 64% – reliefând probleme în absorbția creditului atât la nivelul firmelor, cât și la nivelul gospodăriilor, menționează sursa citată.

Pentru companii, factorul generator îl reprezintă problemele de decapitalizare ale sectorului real, ce conduc și la lipsa agenților economici bancabili din economie (doar aproximativ 9.200 din circa 700.000 de firme).

La nivelul gospodăriilor, raportul puternic subunitar între credite și depozite, reflectă, de asemenea, și inegalitatea ridicată în privința veniturilor - una dintre cele mai ridicate din UE - care reduce și ea apetența pentru credite bancare, precum și bonitatea potențialilor debitori, subliniază sursa citată.

♦ Cheltuielile de investiții au fost anul trecut de 5% din PIB

Potrivit aceluiași document, cheltuielile de investiții au fost anul trecut de 5% din PIB, nivel similar celui înregistrat în anul anterior, dar în condițiile unei dinamici a PIB nominal de 11,6%. Creșterea nominală comparativ cu anul anterior a fost de 6,1 miliarde lei, avansul fiind datorat proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (+6,9 miliarde lei), sursele din economia internă fiind mai mici cu circa 1,3 miliarde lei față de anul 2020.

„În contextul volumului însemnat de fonduri europene destinate investițiilor de care beneficiază România, creșterea investițiilor publice printr-o absorbție îmbunătățită a fondurilor UE este esențială pentru a elimina decalajele de infrastructură, simultan cu creșterea calității programării și implementării proiectelor de investiții”, se menționează în raport.

Având în vedere înregistrarea unor progrese limitate privind reforma în domeniul managementului investițiilor publice, Consiliul Fiscal pledează pentru creșterea transparenței și o mai bună prioritizare a investițiilor publice, eficientizarea procesului de alocare și cheltuire a banilor publici, creșterea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, în infrastructura fizică și cea digitală.

„În acest sens, realizarea unei absorbții mult mai bune a fondurilor europene din exercițiul financiar 2021-2027 și atragerea resurselor suplimentare prin Mecanismul de Redresare și Reziliență constituie premise pentru creșterea semnificativă a cheltuielilor de investiții publice în perioada următoare. Realizarea reformelor prevăzute prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) poate susține dinamizarea procesului investițional, permițând un ritm mai înalt de creștere economică în paralel cu ajustarea deficitului bugetar conform angajamentului României din cadrul PDE, precum și realizarea consolidării bugetare”, menționează sursa citată.

♦ Anul trecut au fost alocate din fondul de rezervă bugetară circa 4,6 miliarde lei

Raportul Consiliului Fiscal relevă, totodată, că aproximativ 4,6 miliarde lei (1% din cheltuielile totale, respectiv, 0,4% din PIB) au fost alocate anul trecut din fondul de rezervă bugetară, din care 1,6 miliarde lei către administrația centrală și aproape 3 miliarde lei către unitățile administrativ-teritoriale. Comparativ cu anul precedent, alocările totale din fondul de rezervă s-au diminuat cu 42,7%, transferurile către administrația centrală cu 64,8%, iar cele către autoritățile locale cu doar 12,8%.

„În condițiile în care anul 2021 a fost marcat de revenirea economiei după impactul pandemiei COVID-19 în anul 2020, se constată o relativă ameliorare a cadrului de utilizare a fondului de rezervă atât din perspectiva totalului cheltuielilor angajate, cât și din cea a numărului hotărârilor de Guvern adoptate în vederea alocării unor sume din acest fond. Cu toate acestea, excluzând acele cheltuieli generate de combaterea efectelor social-economice induse de valurile pandemiei, o parte însemnată din fondul de rezervă bugetară a fost destinată unor cheltuieli care nu pot fi considerate neprevăzute și, în consecință, ar fi trebuit luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat”, se menționează în raport.

Consiliul Fiscal apreciază că se impune amendarea legislației care reglementează modul de utilizare a fondului de rezervă, reiterând recomandarea privind specificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă împreună cu o transparență mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului și nivelului de utilizare a fondului de rezervă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)