Carta Albă a IMM-urilor din România, ediția a XVII-a
Numărul 28-29, 30 iulie - 12 august 2019 » Întreprinderile mici și mijlocii, prezent și viitor
Lucrarea s-a realizat pe baza răspunsurilor a 788 de întreprinzători și evidențiază, cantitativ și calitativ, situația, tendințele, percepțiile mediului de afaceri
53,37% dintre întreprinderile mici și mijlocii intervievate în contextul elaborării celei de-a XVII-a ediții a Cartei Albe a IMM-urilor din România au declarat că, pe parcursul ultimilor doi ani, au funcționat la aceiași parametri, 26,01% au avut o evoluție ascendentă, iar 20,62% și-au restrâns volumul de activitate. Este una dintre concluziile ediției 2019 a acestei lucrări, lansată zilele trecute și realizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA). La evenimentul de lansare, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a fost reprezentat de președintele Consiliului superior, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil.
„Carta Albă reprezintă cea mai aprofundată analiză a sectorului întreprinderilor mici și mijlocii din România ce prezintă situația de ansamblu a mediului de afaceri în anul 2019, dificultățile cu care se confruntă IMM-urile, nevoile și sursele lor de finanțare, modalitatea în care inovează, intenția de accesare de fonduri nerambursabile, criteriile de care țin cont în alegerea partenerului de business, toate constituind baza pentru propuneri de strategii cu privire la direcțiile de susținere și dezvoltare ale mediului de afaceri românesc”, au menționat reprezentanții CNIPMMR.
În cadrul cercetării au fost intervievați, în acest an, 788 de întreprinzători și manageri din întreaga țară; lucrarea – elaborată, ca și în anii anteriori, de un colectiv de cercetători sub coordonarea prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR – reflectă situația de ansamblu a companiilor, profilul antreprenorului, dificultățile cu care se confruntă, modalitățile în care se finanțează, tendințele anului în curs în materie de internaționalizare, digitalizare și training al resurselor umane.
La eveniment au avut intervenții Florin Jianu – președintele CNIPMMR, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele de onoare al CNIPMMR, Viorica Dăncilă – prim-ministrul României, Eugen Teodorovici – ministrul Finanțelor Publice, Roxana Mînzatu – ministrul Fondurilor Europene, Marius Constantin Budăi – ministrul Muncii și Justiției Sociale. Toți vorbitorii au relevat valoarea științifică și practică a lucrării, subliniind că, prin cercetările incluse și comentate în Carta Albă, s-a adus o contribuție deosebit de valoroasă la înțelegerea mai profundă a situației antreprenoriatului din țara noastră, a întregii economii românești.
Angajarea, pregătirea și menținerea personalului, principala problemă a mediului de afaceri
„Suntem la a 17-a ediție a Cartei Albe a IMM-urilor, o bună practică de parteneriat public privat, 17 ani în care lucrăm împreună cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat la această lucrare. Foarte multe instituții internaționale preiau datele din Carta Albă pentru a evidenția situația mediului de afaceri românesc. De asemenea, 280 de inițiative legislative și peste 3600 de propuneri publice au ca bază de plecare rezultatele din Carta Albă. Astfel, marea problemă a mediului de afaceri identificată în anul 2019 este angajarea, pregătirea și menținerea personalului, iar a doua problemă sistemică o reprezintă birocrația, urmată de cea a autofinanțării. Trebuie să luăm măsuri pentru a simplifica sarcina administrativă a întreprinzătorilor. Tema din acest an, PERSPECTIVE, ne evidențiază cum va arăta România, vorbim despre o Românie antreprenorială, profesională în care primează internaționalizarea, educația duală, dialogul constant și digitalizarea mediului public”, a declarat președintele CNIPMMR, Florin Jianu. În context, a precizat că anul acesta, 28,98% dintre IMM-uri au estimat că evoluția mediului de afaceri românesc pe întreg anul 2019 va favoriza dezvoltarea business-ului lor, de-a lungul anului lovindu-se de dificultăți în angajarea, menținerea și pregătirea personalului (57,14%), birocrație (49,19%), inflație (47,17%), concurența neloială (45,69%), creșterea nivelului cheltuielilor salariale (42,86%).
Coordonatorul Cartei Albe, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, a prezentat principalele concluzii ale lucrării, structurată pe 14 capitole – care includ și un set de priorități, direcții și măsuri de acțiune privind dezvoltarea mediului de afaceri, inclusiv a IMM-urilor, în intervalul 2019-2020.
37,22% din totalul firmelor investigate elaborează planuri și politici anuale
Rezultatele anchetei au relevat, între altele, că în 37,22% din totalul firmelor investigate se realizează planuri și politici anuale, 9,86% dintre acestea au avut în vedere abordări strategice pe 2-3 ani, în 16,25% dintre IMM-uri se elaborează strategii (planuri) pe 3-5 ani, iar în 36,67% dintre întreprinderi nu se derulează activități de planificare. În ceea ce privește obiectivele pentru următorii doi ani, mai mult de jumătate dintre organizații (56,58%) își propun extinderea afacerii, în timp ce 24,93% vizează menținerea afacerii la dimensiunile actuale. În ordine descrescătoare a frecvențelor înregistrate, s-au consemnat următoarele opțiuni: extinderea moderată a afacerii (56,58%), menținerea afacerii la dimensiunile actuale (24,93%), reducerea dimensiunii afacerii (1,54%), extinderea rapidă a afacerii (5,24%), închiderea afacerii (1,61%) și vânzarea acesteia (3,22%).
În opinia respondenților, principalele avantaje competitive ale IMM-urilor din țara noastră sunt: raportul preț-calitate (54,31%), calitatea produselor/serviciilor oferite (47,30%), prețul scăzut al produselor/serviciilor oferite (35,85%), reputația firmei (24,66%), calitatea angajaților (22,24%), serviciile post-vânzare oferite clienților (17,12%), calitatea managementului (8,49%), canalele de distribuție (7,82%), relațiile cu mediul politic și economic (3,32%) și capacitatea de inovare (4,85%).
Abordările manageriale ale IMM-urilor vizează, în principal, următoarele direcții: relația cu distribuitorii și clienții (49,73%), realizarea de produse/servicii noi (34,23%), elaborarea de strategii și politici ale firmei (34,53%), relația cu furnizorii (12,67%), asigurarea salariaților necesari firmei (18,33%), reducerea costurilor (23,18%), obținerea și utilizarea de informații și cunoștințe (16,98%), introducerea de noi procese tehnologice (7,82%), trainingul personalului (9,30%), metode de livrare și logistică (12,26%), restructurarea procesului de luare a deciziilor (3,91%), diminuarea numărului de salariați (2,29%) și capitalizarea firmei (2,70%).
Rezultatele anchetei cu privire la principalii factori-cheie pe care se bazează succesul IMM-urilor din România evidențiază că pe primele locuri se situează oportunitățile pe care le oferă piața pentru produsele/serviciile firmei (8,09%), relațiile de afaceri/partenerii de afaceri (28,17%), angajații calificați și pricepuți (35,18%), angajații motivați și loiali (48,65%) și serviciile suport pentru managementul gradului de încărcare a angajaților (47,17%).
9,57% dintre firmele respondente nu utilizează în activitatea lor elementele de bază ale tehnologiei informatice
Carta Albă a IMM-urilor relevă că principalele elemente ale tehnologiei informatice utilizate în întreprinderile mici și mijlocii din țara noastră sunt computerul (82,21%), internetul (78,17%), aplicațiile de e-mail (71,70%), site-ul propriu al firmei (35,58%), realizarea de tranzacții online (22,64%) și folosirea unei rețele intranet (16,31%). 9,57% dintre companiile intervievate nu folosesc sistemele și facilitățile enumerate anterior. Procentajul înregistrat anul acesta este în scădere față de cel de anul trecut cu 2,59%. IMM-urile care nu utilizează în activitatea lor elementele de bază ale tehnologiei informatice sunt cel mai frecvent întâlnite în rândul firmelor cu activitate de peste 15 ani (10,97%) și cel mai rar în cazul celor nou înființate (7,19%). Principalele zone ale utilizării internetului și/sau intranetului sunt: comunicarea cu furnizorii sau clienții (50%), obținerea de informații despre mediul de afaceri (40,43%), promovarea produselor/serviciilor (36,39%), realizarea de tranzacții sau plăți electronice (35,04%), facilitarea comunicării în cadrul organizației (33,02%) și alte scopuri (0,54%). Investigarea zonelor utilizării internetului și/sau intranetului în funcție de sectorul d activitate al IMM-urilor scoate în evidență faptul că agenții economici din domeniul serviciilor înregistrează valori maxime pentru patru direcții, respectiv obținerea informațiilor despre mediul de afaceri (53%), promovarea produselor/serviciilor (71,43%), tranzacții sau plăți electronice (64,52%) și facilitarea comunicării în cadrul firmei (53%), iar firmele din domeniul construcțiilor – pentru o singură direcție, respectiv comunicarea cu furnizorii sau clienții (89,66%). (Al.R.)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național