Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat, în perioada 14-21 aprilie, un sondaj cu privire la efectele muncii la domiciliu şi necesitatea reîntoarcerii personalului în unităţile de producţie. Demersul şi-a propus să analizeze modul în care întreprinderile mici și mijlocii din România au fost impactate de măsurile aferente stării de urgență, cum le-a fost sau le va fi afectată activitatea economică și care sunt lecțiile învățate în această perioadă.

Antreprenorii respondenţi au fost în proporţie de 63,3% microîntreprinderi, 19,9% întreprinderi mici, 10,1% întreprinderi mijlocii și 6,7% alte forme de organizare. În ceea ce privește domeniul de activitate al respondenților, acesta este în proporție de 67,7% servicii, 17,3% comerț și 15% producție. De asemenea, 65,9% dintre cei care au participat la sondaj au mai puțin de 9 salariați în societate, 23,9% au între 10 și 49 de salariați și 10,2% au peste 50 de salariați.

Rezultatele sondajului relevă că 35,8% dintre respondenţi sunt afectați în foarte mare măsură de actuiala criză, 28,3% sunt afectați în mare măsură, 14,6% nu sunt afectați, 12,4% sunt afectați în mică măsură și 8,8% sunt afectați în foarte mică măsură.

Participanţii la sondaj estimează o scădere a cifrei de afaceri, astfel: 30,1% mai mult de 70% din cifra de afaceri, 18,1% între 30% și 50%, 16,8% între 10% și 30%, 15,9% între 50% și 70%, 15% până în 10% și doar 4,1% nu au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri.

În ceea ce priveşte intervalul de timp în care antreprenorii estimează că vor reveni la nivelul cifrei de afaceri anterior crizei, 37,6% dintzre respondenţi anticipează că își vor reveni în maximum 6 luni, 29,6% în maximum 12 luni, 25,3% între 1 și 2 ani, iar 7,5% în mai mult de 2 ani.

Întrebați apoi care consideră că este data de la care angajații ar trebui să se reîntoarcă în unitate, pentru a relua activitatea economică, 51,8% au menționat că după încetarea stării de urgență, 26,1% la începutul lunii mai și 22,1% după Sărbătorile Pascale.

De asemenea, antreprenorii chestionați estimează că pot reintegra personalul la nivelul anterior crizei, astfel: 57,5% în maximum 3 luni, 20,4% în maximum 6 luni, 8,8% în maximum 9 luni, 8% în mai mult de un an și 5,3% în cel mult 12 luni.

În ceea ce privește măsurile de prevenire a răspândirii virusului COVID-19 pe care antreprenorii le pot implementa în cadrul unității, aceștia au răspuns (răspunsuri multiple): măști de protecție (82,30%), dezinfectanti pentru igienizarea suprafețelor (74,80%), mănuși de unică folosință (61,90%), asigurarea unei distanțe mai mari între spațiile individuale de lucru (58,40%), altele (4,40%): viziere, lucratul în ture, lucratul o săptămână la birou/ o săptămână acasă, asigurarea transportului angajaților cu mașinile companiei, decontarea transporului angajaților cu mașinile proprii, work from home doar 3h/zi.

Întrebați care consideră că sunt riscurile neîntoacerii la lucru în următoarea perioadă, aceștia au răspuns (răspunsuri multiple): scăderi ale cifrei de afaceri (74,80%), pierderea clienților (51,80%), reducerea personalului ca urmare a afectării veniturilor (36,30%), încetarea activității economice ca urmare a afectării grave a relațiilor comerciale (35%), scăderea productivității muncii (27%) și apariția de sincope în comunicarea dintre angajator și angajați, precum și între angajați (19,90%).

Printre efectele considerate pozitive de antreprenori ca urmare a implementării  măsurilor de distanțare socială în cadrul întreprinderilor, aceștia au menționat (răspunsuri multiple): digitalizarea administrației publice (42,90%), debirocratizarea administrației publice (39,40%), digitalizarea întreprinderii (36,70%), îmbunătățirea comunicării instituționale (32,30%), identificarea unor noi oportunități de business (28,80%) și identificarea unor noi canale de vânzare (19,90%).

În final, printre măsurile apreciate a fi necesar să fie luate în continuare în domeniul relațiilor de muncă, antreprenorii au propus: modificarea Codului Muncii astfel încât să permită flexibilitate în ceea ce privește derularea contractului de muncă și muncă la distanță (77,40%), introducerea unui termen mai mare de notificare în Revisal a modificărilor din contractul individual de muncă (50%), introducerea unui alt sistem de cuantificare a muncii la distanță care să nu presupună înscrierea în condica de prezență (37,20%), altele (3,20%): reducerea taxării salarizării, posibilitatea angajatorului de a recupera investiția în formarea profesională a angajatului etc.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)