Interviu cu ec. Cornel Nițu, președintele Filialei CECCAR Prahova

Alexandra Rizea: Vă propunem să vă aduceți și dvs. contribuția la completarea ideilor și elementelor concrete de viață care relevă – prin interviurile solicitate până acum unor colegi de profesie – legătura dintre dezvoltarea personală și îndeplinirea obligațiilor civice.

Cornel Nițu: De acord. Într-adevăr, dezvoltarea personală – incluzând aici și dezvoltarea profesională – și îndeplinirea obligațiilor civice sunt două aspecte care – deși diferite – sunt inseparabile în definirea etapelor vieții fiecăruia dintre noi. Cu alte cuvinte, dezvoltarea profesională este indispensabilă pentru cei care vizează succesul în carieră și este strâns legată de dezvoltarea personală, dacă vrem să ne putem atinge obiectivele propuse.

Al.R.: Ați conturat, prin precizările dvs., cadrul teoretic care ne ajută să aprofundăm respectiva legătură.

C.N.: Dezvoltarea personală și cea profesională sunt acțiuni continue de schimbare în mai bine a fiecăruia dintre noi, prin care ne putem îmbunătăți calitatea vieții, relațiile, sănătatea, cariera, nivelul de spiritualitate. Sunt, însă, necesare eforturi pentru a conștientiza ce anume trebuie îmbunătățit, ce abilități și comportamente noi să deprindem, pentru ca viața noastră personală și profesională să meargă în direcția dorită.

Al.R.: Cred că accentul pe care-l puneți pe eforturi ne ajută să aprofundăm tema. În fond, este vorba despre implicare...

C.N.: Aceste eforturi nu au și nu vor avea finalitatea dorită dacă nu le subordonăm îndeplinirii obligațiilor civice, obligații care presupun un tip de instruire și de comportament proprii, care includ un proces psihologic de înțelegere și apreciere a ceea ce este drept și nedrept, permis și interzis, legal și ilegal în conviețuirea socială și, implicit, în profesie.

Al.R.: Ați prefațat, prin aceste considerații, cum nu se poate mai bine întrebarea pe care doresc să v-o adresez în continuare. Vă rog să evocați principalele etape ale carierei dvs. care pot constitui surse de interes pentru toți cei dornici să se autodepășească.

C.N.: Principalele etape ale carierei mele au fost, la prima vedere, puțin eterogene prin prisma profesiei contabile, dar au contribuit, în final, la autodepășirea pe care mi-am dorit-o:
– copilăria și studiile gimnaziale le-am petrecut în mediul rural, în condiții normale pentru un copil de la țară, situație care m-a făcut să cunosc greutățile financiare și m-a motivat să-mi depășesc condiția socială. Pot spune că acea perioadă, deși lipsită de beneficiile unei bunăstări sociale, a fost una dintre cele mai frumoase etape ale vieții mele datorită simplității și curățeniei morale a satului românesc;
– pe vremea mea, dacă se poate spune așa, cariera militară era o atracție pentru copiii de la țară, fapt pentru care am urmat cursurile Liceului Militar Breaza și Școlii Militare de Ofițeri – institut militar de prestigiu din Sibiu – etapă definitorie în formarea unui caracter puternic, obișnuit cu privațiunile vieții de oștean. Activitatea de ofițer activ de comandă al Armatei române și-a pus amprenta asupra stilului de conducere a oamenilor și dorinței de perfecționare continuă pentru a-i putea duce la obținerea rezultatului dorit. Concomitent cu perfecționarea, cu desăvârșirea studiilor militare, am urmat cursurile Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din cadrul ASE București, dobândind, astfel, o viziune optimistă asupra viitorului acestei profesii.

Al.R.: Un viitor care, iată, a devenit trecut.

C.N.: Așa este. După evenimentele din decembrie 1989, pentru a fructifica studiile economice superioare, m-am reprofilat spre o carieră financiară prin încadrarea, pe bază de examen, în Garda Financiară, instituție reînființată și cu un rol bine definit în cadrul controlului financiar de stat. În Garda Financiară am găsit oameni cu mai multă experiență practică în activitatea financiar-contabilă, singurul meu atu față de ei fiind disciplina și ordinea specifice, necesare caracterului militarizat al acestei instituții.

Al.R.: Probabil, s-a impus și valorificarea practicii prin dobândirea de cunoștințe adecvate.

C.N.: Din dorința de a acumula cât mai multe informații și cunoștințe în domeniul financiar-contabil, pentru a-mi consolida poziția la locul de muncă și a fi competent și, deci, competitiv, am urmat cursurile și am obținut calificările în profesiile de contabil autorizat, expert contabil, auditor financiar, evaluator proprietăți imobiliare, bunuri mobile și întreprinderi, consultant fiscal, practician în insolvență etc. M-am preocupat să particip și la activitățile de perfecționare profesională, îmbunătățindu-mi abilitățile prin dobândirea de deprinderi și competențe noi, prin acumularea de cunoștințe folositoare nu numai pentru prezent, ci și pentru viitor – așa-zisa „anticipare profesională”.

Al.R.: Ați lucrat, în continuare, la Garda Financiară?

C.N.: Nu. În anul 2004, având o conjunctură familială favorabilă, am considerat că este momentul să încep o activitate pe cont propriu. În consecință, am renunțat la o slujbă bună la stat pentru a practica o profesie liberală, cea de profesionist contabil în specialitățile în care eram pregătit. Începuturile au fost timide, dar cu încredere, răbdare și perseverență, punând pe primul plan lucrul bine făcut și respectul față de client, concomitent cu pregătirea continuă, în condițiile în care legea mi-a fost permanent călăuză, am reușit să găsesc o „nișă” care să-mi permită să fiu apreciat și respectat ca profesionist contabil. În acea perioadă am reușit să creez brandul de firmă ACON care, cu timpul, a devenit cunoscut, cel puțin pe plan local, în mediul profesional, de afaceri.

Al.R.: Pentru că tot vorbim despre dezvoltarea personală, vă rog să vă referiți și la implicațiile opțiunilor profesionale asupra a ceea ce numim „viață privată”.

C.N.: Mai presus de profesie, de carieră, am pus familia, considerând că indiferent câte beneficii materiale sau de imagine ar avea un om fără familie se află în postura unui copac falnic într-un pustiu. Mă pot mândri că am o soție care mă înțelege și mă ajută foarte mult; fără ea nu cred că ajungeam unde sunt astăzi. Am patru copii minunați și patru nepoți, lista fiind deschisă în privința... nepoților. Conchid pe tema sugerată de întrebările dvs. prin redarea unui citat care mi-a rămas în minte, fără să cunosc autorul: „Cine nu definește clar ce vrea are toate șansele să obțină exact ceea ce și-a propus. NIMIC!”. Concluzia: primul lucru este să vrei.

Al.R.: Vă rugăm să dezvoltați, prin câteva exemple, modalitățile concrete care permit nu numai în faza inițială de exercitare a profesiei, ci și pe parcurs să se îmbine armonios aspirațiile personale cu interesul public. Ce presupune, ca buget de timp, ca dozare a eforturilor, ca priorități, „împărțirea” între obligațiile strict profesionale și cele care decurg din funcția pe care o dețineți în conducerea Filialei CECCAR Prahova?

C.N.: Într-adevăr, aspirațiile personale nu sunt totdeauna pe aceeași „lungime de undă” cu interesul public, însă înțeleg că vă referiți la funcția de conducere din cadrul Filialei CECCAR Prahova...

Al.R.: Da, mă refer exact la această funcție.

C.N.: În primul rând, activitatea profesională pe care am detaliat-o înainte a presupus și presupune un mare consum de timp. Dacă stau să fac o statistică a timpului destinat activității profesionale și familiei, cred că familia este net dezavantajată. În acest context, funcția de conducere nu face decât să accentueze problema economiei de timp, uneori simțind că suntem depășiți de limitarea unei zile la 24 de ore.

Al.R.: Totuși, nu este posibilă o „armonizare” prin stabilirea de priorități?

C.N.: Așa cum am reușit să-mi planific timpul între viața de familie și obligațiile profesionale, sper – și cred – că voi reuși să mă achit și de obligațiile ce decurg din funcția pe care o dețin în conducerea Filialei CECCAR Prahova. Totdeauna am avut credința că Dumnezeu ne ajută atât timp cât suntem onești, cu bune intenții, urmărind să facem numai bine.

Al.R.: Ce loc ocupă, în bugetul dvs. de timp, dar și în ceea ce privește „conținutul”, relațiile cu persoanele cu care, în mod normal, colaborați, le acordați consultații, le consiliați, atrăgându-le în activitățile cu obiective comune?

C.N.: Pot să spun că o înțelegere deosebită am avut-o cu clienții care, dacă-i respecți și încerci să te achiți de obligațiile contractuale, ei te răsplătesc în aceeași măsură. Un ajutor foarte mare în îndeplinirea sarcinilor funcției de președinte al Filialei Prahova îl am din partea personalului contractual al filialei și, în primul rând, din partea directorului executiv, comunicarea și buna colaborare fiind elemente definitorii ale relației noastre. În al doilea rând, planificarea activităților care necesită prezența fizică încerc să o abordez riguros, de comun acord cu ceilalți membri ai Consiliului de conducere și cu conducerea executivă, întâlnirile face-to-face având loc, de regulă, la începutul sau sfârșitul programului. Un avantaj în exercitarea funcției îl constituie comunicarea telefonică și internetul, multe dintre probleme rezolvându-se și pe aceste căi.

Al.R.: În strânsă legătură cu ceea ce ați precizat, ce importanță atribuiți conceptului de „echipă” și cum evaluați colaborarea cu colegii dvs. apropiați din conducerea filialei?

C.N.: Trebuie să spun, dintr-o perspectivă teoretică, dar și din considerente de ordin practic, că la baza societății, a familiei și a funcționării sociale în general stă modul în care oamenii îmbină efortul și imaginația pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții prin atingerea obiectivelor comune. În cazul CECCAR Prahova, definirea echipei se pliază ca o mănușă, în sensul în care Consiliul filialei este o colectivitate de membri aleși și organizați în vederea îndeplinirii unui scop comun, respectiv colegi care sunt independenți și care se identifică de ei înșiși și de alții (membrii CECCAR, în primul rând) ca o autentică echipă. Cercetătorul și teoreticianul Meredith Belbin spunea că oamenii nu sunt perfecți, dar o echipă poate fi. Bineînțeles, un rol important în acest sens l-au avut și îl au membrii CECCAR care au ales în Consiliu colegi cu abilități de colaborare eficientă. În acest sens, țin neapărat să subliniez că este foarte bună colaborarea cu colegii din conducerea filialei; lucrăm foarte bine împreună.

Al.R.: Ce înțelegeți prin „colaborare foarte bună”?

C.N.: În primul rând, munca în echipă presupune încredere, ceea ce am reușit să inspirăm unii altora printr-o atitudine pozitivă. În al doilea rând, colegii din Consiliu interacționează foarte bine și nu gândesc individualist. Am urmărit să eliminăm teama de implicare și de asumare a responsabilităților și cred că am reușit. De asemenea, o dovadă a maturității colegilor din conducere este aceea că nu s-au ivit conflicte, eventualele discuții în contradictoriu fiind constructive, climatul de muncă fiind deschis.

Al.R.: Vă adresez rugămintea de a prezenta principalele idei desprinse din dezbaterile profesionale pe care le organizați sistematic atât pentru îmbunătățirea activității filialei, cât și pentru asigurarea unui cadru legislativ adecvat cerințelor actuale și de perspectivă.

C.N.: Am foarte multe întâlniri cu colegii membri ai CECCAR și nu numai, din care s-a desprins clar ideea principală că viața de profesionist contabil nu este tocmai ușoară inclusiv din cauza instabilității legislative. Trăim într-o perioadă în care schimbările – și, în mod special, cele legislative – simultan cu numărul mare de reglementări, mai ales în domeniile financiar-contabil și fiscal, provoacă numeroase dificultăți. Tocmai pentru a le contracara, am participat la dezbaterea proiectelor noilor Coduri fiscale, prin întâlniri organizate de CECCAR și Camera de Comerț Prahova cu reprezentanți ai mediului de afaceri și ai Guvernului, prin care s-au exprimat opinii constructive, îndreptate spre întărirea caracterului funcțional al cadrului legislativ. O altă idee care s-a conturat în întâlnirile profesionale a fost aceea de a se renunța la prezentarea formală, pur teoretică a cursurilor și de a se asigura participarea interactivă a membrilor cu expunerea cazurilor și a aspectelor practice din activitatea profesională, demne de interes. Autoritatea organizației noastre profesionale este de natură a convinge potențialii noștri clienți că numai recurgând la serviciile de înaltă calitate ale profesioniștilor contabili pot să-și îndeplinească propriile obiective în condiții de legalitate, de slujire reciprocă a intereselor comune dezirabile. Apartenența la CECCAR este condiția primordială pentru apărarea intereselor și promovarea profesiei contabile. CECCAR s-a dovedit și se dovedește a fi o asociație profesională de tradiție, un organism apreciat de mediul economic, simpla apartenență la organizația noastră constituind o garanție a securității afacerii prin nivelul ridicat de pregătire și prin respectarea de către colegi a regulilor etice.

Al.R.: În ce măsură actualele procese pozitive și negative care au loc în economia județului Prahova – mă refer, în special, la majoritatea clienților experților contabili și ai contabililor autorizați – influențează amploarea, profunzimea și – de ce să nu o spunem – veniturile colegilor dvs. din aria de cuprindere a filialei?

C.N.: Veniturile profesioniștilor contabili – incluzând colegii din aria de cuprindere a filialei – sunt dependente, evident, de mersul economiei. Comparativ cu alte județe, economia prahoveană este puternică nu numai prin tradiție, ci și prin capacitatea de adaptare la noile cerințe. Prahova, cu peste 750.000 de locuitori, este județul cu cea mai mare populație după București. Într-un clasament din 2014 privind produsul intern brut ne situăm pe locul 7 din primele 10 județe, inclusiv Bucureștiul, care reușesc să genereze peste 35% din totalul cifrei de afaceri a firmelor din România. Profilul economic al județului situează pe primul plan industria, cu o pondere din punctul de vedere al cifrei de afaceri în totalul activității economice de circa 50%, urmată de agricultură și industria alimentară, construcții, turism, comerț, servicii etc. Trebuie, însă, spus că regresul înregistrat în ultima perioadă în industria petrolului, ramură industrială de bază a județului, și-a pus amprenta asupra locurilor de muncă și, implicit, are o influență negativă asupra veniturilor colegilor din aria de cuprindere a filialei.

Al.R.: Care ar fi principalele dvs. sfaturi pentru tinerii profesioniști contabili, sfaturi care ar rezulta din experiența proprie și de echipă?

C.N.: În primul rând, un bun profesionist trebuie să acorde cea mai mare atenție pregătirii profesionale. În al doilea rând: exersarea unor relații interpersonale de respectare a demnității fiecăruia, respectul pentru adevăr, acceptarea vieții în comunitate. În al treilea rând – și cel mai important –, îi sfătuiesc să nu renunțe la viața de familie în favoarea carierei. Mă doare foarte mult să văd colegi care au evoluat foarte bine pe plan profesional, dar, după trecerea perioadei de tinerețe, au rămas singuri cu cariera care, în foarte multe cazuri, este ca o fată care, cu cât este mai frumoasă, cu atât riscul de a nu-i satisface pretențiile și de a o pierde este mai mare.