Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a organizat dezbaterea publică România se întoarce la muncă! Flexicuritate şi digitalizare în contextul noilor tendinţe din piaţa muncii din România!, eveniment în cadrul căruia Guvernul a informat partenerii sociali despre intenţia de a implementa în ţara noastră un program de lucru flexibil (modelul Kurzarbeit) şi a solicitat acestora să vină cu propuneri privind aplicarea noii măsuri. Potrivit unui comunicat al MMPS, acest mecanism, prezentat într-o primă formă de ministerul de resort, presupune că plata salariului brut se va împărţi între angajator, care va acoperi cel puţin 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă cu normă întreagă, şi stat, care va acoperi 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului.

„Printr-o astfel de măsură, Guvernul urmăreşte păstrarea locurilor de muncă, menţinerea angajaţilor «fideli» obiectivelor companiilor şi a unor persoane în a căror pregătire companiile au investit anterior crizei, crearea unui cadru adaptat care să permită flexibilizarea timpului de lucru prin asigurarea unor venituri sustenabile pentru angajaţi, modernizarea cadrului legal în sensul în care acesta să se adapteze nevoilor angajaţilor, cât şi ale angajatorilor, în situaţii excepţionale, precum şi diminuarea riscurilor epidemiologice prin reducerea programului de lucru”, precizează MMPS, în comunicat. Premierul Ludovic Orban, prezent la eveniment, a explicat că această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor are un caracter de noutate în România, dar a fost aplicată cu succes în alte ţări europene, în special în Germania.
Executivul încearcă să aplice acest sistem de program flexibil de muncă în contextul în care la nivelul UE a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru program redus.

„Ideea în sine nu e foarte complicată. Dacă unei companii, să spun, i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii cu procentul corespunzător, practic, stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii. Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică, care a fost generată de epidemia de COVID, în cazul de faţă. Va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism”, a declarat premierul Ludovic Orban. El a mai explicat că această măsură trebuie gândită în contextul celorlalte măsuri active şi al celor care vor fi luate în continuare. De altfel, vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că pentru companii urmează să fie adoptat un set de măsuri care să vină în completarea efectelor pe care le-ar avea reglementarea programului flexibil, fiind gândite granturi pentru companiile din domeniile a căror activitate continuă să fie restricţionată, dar şi pentru companile din domeniile productive, în vederea creşterii capacităţii de producţie. De asemenea, prin noile măsuri ar urma să fie acordat sprijin şi pentru repornirea SRL-urilor fără angajaţi, cu unul sau doi acţionari care interacţionau în domenii profund afectate de criză.

La rândul său, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru, a arătat că este momentul ca atât cadrul legal, cât şi întreaga abordare cu privire la piaţa muncii să fie adaptată situaţiei şi modului în care astăzi arată lucrurile în economie, referindu-se la nevoia reală, percepută odată cu declanşarea pandemiei, de a flexibiliza relaţiile de muncă şi de a adapta cadrul legal. În acelaşi timp, demnitarul a atras atenţia că această măsură care vizează programul flexibil de muncă se va aplica pe o durată determinată de timp. „Este vorba despre cei care au nevoie să lucreze altfel într-o situaţie excepţională. În al doilea rând, eu sunt pentru măsuri simple. (…) Adevărul este că cu cât complici schema, cu atât mecanismul devine mai greoi şi sprijinul ajunge târziu la oameni. Oamenii au nevoie rapid de ajutor şi cu cât schema e mai complicată cu atât mai greu este de pus în practică”, a declarat ministrul Muncii.

Ambasadorul Germaniei în România, Meier-Klodt, a explicat că munca cu timp redus şi flexibil este un instrument utilizat în Germania încă din timpul crizei din 2008 şi care s-a dovedit a fi foarte eficient, fiind adoptat tot mai mult la nivel european. „Acest model trebuie să găsească forma potrivită în fiecare ţară şi trebuie să fie adaptat la condiţiile particulare din România, iar pentru asta este nevoie de consens. Pe scurt, trebuie ca toate părţile interesate să fie implicate de la început. Aceasta este o lecţie învăţată din experianţa germană: modelul funcţionează dacă toată lumea se implică şi dacă toţi au încredere în el”, a declarat ambasadorul.

În cadrul discuţiilor, reprezentanţii confederaţiilor sindicale şi patronale au apreciat că un astfel de mecanism, care încurajează raporturile de muncă şi păstrarea acestora, ar fi util, însă el ar trebui să fie agreat, printr-un acord, de Guvern, confederaţiile sindicale şi confederaţiile patronale. Reprezentaţii MMPS au mai prezentat partenerilor sociali şi o serie de măsuri privind digitalizarea relaţiilor de muncă în vederea eficientizării şi îmbunătăţirii continue a relaţiilor de muncă, a simplificării procedurilor specifice activităţii de resurse umane, dar şi pentru creşterea încrederii în operaţiuni desfăşurate în mediul online, în condiţii de siguranţă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)