Piața berii din România a continuat să scadă în 2023, ajungând la un volum de 15 milioane de hectolitri, cu 5% mai mic raportat la anul anterior, pe fondul majorării accizei, care s-a reflectat în prețuri, și al acutizării conflictului din Ucraina, ce pune presiune pe furnizarea de materii prime și costuri mai mari pe lanțul de producție, a declarat directorul Asociației Berarii României, Julia Leferman, citată de Agerpres. "Anul trecut, am observat o contracție a sectorului berii cu 5% față de anul anterior, reflectată într-un volum de piață de 15 milioane de hectolitri, redus de la 15,8 milioane de hectolitri în anul anterior, fiind de altfel al doilea an consecutiv de contracție pe care l-am raportat la nivel de sector. Unul dintre aspectele care țin și de provocările de natură fiscală, dar și de impactul asupra volumului de bere, îl reprezintă nivelul accizei. Ca sector, am fost expuși unei creșteri repetate a acestei taxe pe care am avut-o în mod obișnuit la începutul fiecărui an fiscal. Acesta, de altfel, a fost mecanismul predictibil pe care industria l-a susținut în dialogul cu Guvernul și pe care l-am avut funcțional în ultimii cinci ani. Însă, ultimii doi ani au arătat o diferență de abordare la nivel guvernamental și, ca atare, industria s-a confruntat și cu o majorare a accizei care s-a întâmplat la jumătatea anului fiscal, ceea ce a creat o presiune suplimentară asupra activității de producție. Îndeosebi vorbim de creșterea de 6% față de august 2022, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023. Practic, diferența între 2022 și 2023 a fost de 11% majorare în ianuarie 2023 față de ianuarie 2022, de la an la an", a spus Leferman, într-o conferință de presă.

De asemenea, la 1 ianuarie 2024, a intrat în vigoare o nouă majorare a accizei, de 10%, ceea ce face ca în România nivelul accizei la bere să fie cu 18% mai mare decât cel practicat în Germania (0,929 euro/hectolitru/grad Plato față de 0,787 euro/hectolitru/grad Plato), în condițiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât a germanilor.

"Din acest motiv spunem noi că sistemul de fiscalizare a sectorului berii a ajuns la un prag maximal la acest moment și aceasta este cu atât mai important cu cât, începând din acest an, conform modificărilor legislative care au fost implementate anul trecut de Guvern, a fost oprit acel mecanism de indexare anuală care de-a lungul timpului a reprezentat un element de predictibilitate fiscală pentru industrie. Suntem, desigur, în dialog cu Ministerul Finanțelor - am inițiat un astfel de dialog, pentru a avea o discuție de completare a cadrului legislativ, care să asigure un nivel de predictibilitate privind cuantumul accizei și în anul următor, pentru că tocmai situația pe care o vedeți reflectată aici cu acea referință la luna august 2022 a fost, în opinia noastră, un element perturbator în condițiile în care a venit cu modificarea accizei în cuprinsul anului fiscal", a explicat directorul general al Asociației Berarii României.

Potrivit acesteia, în sectorul berii, care este 100% fiscalizat, nu există evaziune fiscală, iar contribuțiile la bugetul de stat au depășit 311 milioane de euro în 2023, fiind cu aproape 9% mai mari decât în 2022. Dintre acestea, accizele au reprezentat 142 de milioane de euro, în creștere cu 6% față de anul anterior.

În ceea ce privește investițiile, companiile membre ale Asociației Berarii României, care reprezintă peste 90% din piața locală, au direcționat peste 117 milioane de euro către proiecte de investiții precum tehnologie și automatizare, inovație în domeniul berii și inițative de sustenabilitate. "În paralel, am avut un nivel al investițiilor mult crescut. Creșterea aceasta de 50% a cuantumului investițiilor este o dovadă a faptului că, în context economic, provocator, dificil, sectorul berii a alocat o pondere importantă investițiilor anul trecut. Acestea au fost direcționate către activități de modernizare, de automatizare, în zona de inovație, în activitatea de producție a berii și, desigur, pe zona de sustenabilitate. Ponderea cea mai mare a acestor investiții, în cuantum total de 117 milioane de euro, a vizat eforturile de înființare a Sistemului de Garanție-Returnare, un proiect de sustenabilitate important și pentru industrie și pentru România, ca societate", a susținut aceasta.

Julia Leferman a subliniat că piața de bere din România este o piață eminamente locală, în condițiile în care peste 97% din berea consumată în România este produsă local, cu ingrediente locale, cu forță de muncă locală.

"Deci, are o amprentă locală în economie extrem de puternică. Există o mică pondere a acesteia care reprezintă importuri și, respectiv exporturi. La nivel de importuri, vedem o tendință de scădere, ajungând la 480.000 de hl anul trecut. Este, de fapt, cel mai mic nivel al importurilor pe care l-am înregistrat în ultimii 5 ani. Similar, și exporturile au scăzut, până la 420.000 de hl, față de 520.000 de hl cu un an mai devreme. Aici există și explicații care justifică această tendință. În mare parte, când vorbim de exporturi, unul dintre factorii care au determinat această tendință ține de evoluția contextului economic regional. Creșterea costurilor cu asigurarea, cu transportul mărfurilor în ceea ce privește activitatea de export - și aceasta pe fondul războiului din Ucraina - are impactul cel mai mare pe care l-am văzut în regiune", a adăugat Leferman.

La nivel de tipologie de băuturi, berea de tip Lager a continuat să domine piața. Chiar dacă în ușoară scădere a ponderii consumului față de anul trecut, berea Lager se află în continuare la un confortabil nivel de 93% din totalul volumului de bere consumat în România. În schimb, consumul de bere fără alcool a crescut cu 5,4%, fiind o continuare a tendințelor din anul anterior. De altfel, această tendință se manifestă la nivel de portofoliu, fiind privită ca una generalizată la nivel european.

"Este o confirmare a faptului că berea fără alcool, ca ofertă în portofoliul producătorilor de bere, devine din ce în ce mai atractivă pentru populație, pentru consumatori și, desigur, devine opțiunea preferată atunci când consumul de alcool nu este permis. Piața de bere are o varietate deosebită în ceea ce privește componenta de bere de tip specialități, dar ponderea acestora în totalul volumului consumului de bere rămâne la nivelul de 1 - 1,1% și se completează cu segmentul de beri în amestec în pondere de 0,4% raportat la totalul volumului de bere", a subliniat Julia Leferman.

Pe tipuri de ambalaje, se remarcă și anul acesta ''evoluția în jos" a ambalajului de tip PET, cu o scădere de 8% față de anul anterior. "Este o tendință continuă în ultimii 9 ani, cu un mic intermezzo în perioada Covid, atunci când consumul de bere la domiciliu a crescut pentru o scurtă perioadă de timp, dar apoi PET-ul a revenit pe un trend descendent în ceea ce privește opțiunile de consum și, de fapt, are cea mai mare scădere în ultimii 9 ani, de 30% în volum. La polul opus, se situează doza, care înregistrează o creștere continuă. În ultimii 9 ani, avansul acestei categorii de ambalaj a fost de 70%. O ușoară creștere remarcăm anul acesta și în ceea ce privește consumul de bere la draft. În calitate de berari, ne dorim ca această opțiune să devină din ce în ce mai populară în rândul consumatorilor români și aceasta desigur că vine la pachet și cu o creștere a ponderii canalului HORECA în totalul volumului de bere consumat în România, un canal care încă nu și-a revenit la nivelurile de dinainte de pandemie", a adăugat ea.

La finalul anului 2023 erau înregistrate 91 de companii producătoare de bere, din care 8 companii mari și medii și 85 de microberării. De asemenea, în 2023, s-au deschis nouă microberării noi și s-au închis șase.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)