Consumul individual al românilor, 79% din media statelor UE
Telex » Știri
19 iunie 2020
Consumul individual efectiv (AIC), un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor, a continuat să crească în România în anul 2019, ajungând la 79% din media Uniunii Europene, de la 70% din media UE în 2018, 68% din media UE în 2017 şi 63% din media UE în 2016, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. Potrivit acestui indicator, România este la egalitate cu Polonia şi devansează ţări precum Grecia, Estonia, Slovacia, Letonia, Ungaria, Croaţia şi Bulgaria.
Pe primele locuri în acest clasament se situează Luxemburg, cu un consum individual efectiv cu 35% peste media UE, urmat de Germania (23% peste media UE), Austria, Danemarca, Belgia, Olanda, Finlanda, Suedia şi Franţa (toate cu un nivel cuprins între 5% şi 20% peste media din UE).
În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, calculat în PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în 2019 România avea un PIB per capita de 69% din media UE, în creştere faţă de 64% din media UE în anul 2018. După acest indicator, România devansează Grecia, cu un PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard aflat la 68% din media UE, Croaţia, 65% din media UE, şi Bulgaria, 53% din media UE. În faţa României se situează Polonia şi Ungaria, care se situează la 73% din media UE, şi Slovacia, 74% din media UE.
În 2019, 10 state membre ale UE aveau un PIB per capita exprimat în PPS mai mare decât media din UE, în frunte fiind Luxemburg cu un PIB per capita exprimat în PPS cu 161% peste media din UE.
Deşi PIB-ul pe locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare al ţărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodăriilor. Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor. Acesta constă în bunuri şi servicii efectiv consumate de persoane, indiferent dacă bunurile şi serviciile respective sunt achiziţionate şi plătite de gospodării, de Guvern sau de instituţii fără scop lucrativ. La efectuarea comparaţiilor internaţionale ale volumului, AIC este adesea considerat ca fiind măsura cea mai potrivită, deoarece nu este influenţat de faptul că organizarea unor servicii importante consumate de gospodării, precum serviciile de sănătate şi de educaţie diferă mult de la o ţară la alta.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național