Termeni-cheie: mandatar financiar coordonator, contribuții electorale, cheltuieli electorale, virament bancar, competitor electoral

Clasificare JEL: M41, M40, M48, B21, B22

➥ Cheltuielile electorale

Prin apel la reglementările specifice în vigoare (art. 37-41 din Legea nr. 334/2006, art. 36-40 din HG nr. 10/2016, art. 21-25 din anexa la Hotărârea AEP nr. 19/2016), cheltuielile electorale pot fi efectuate numai prin intermediul conturilor bancare pentru campania electorală deschise la nivel central, județean, al sectorului municipiului București sau al municipiului București, iar plata cheltuielilor electorale poate fi efectuată numai prin virament bancar din aceste conturi. Prin conturile bancare amintite pot fi efectuate exclusiv plăți ale cheltuielilor electorale.

Eficiența și oportunitatea cheltuielilor electorale se hotărăsc de către organele de conducere ale competitorilor electorali.

Mandatarii financiari realizează operațiunile bancare necesare campaniei electorale numai pe baza împuternicirii scrise a organelor de conducere ale competitorilor electorali (poate exista o singură împuternicire pentru toate operațiunile). Mandatarul financiar poate efectua plăți ale cheltuielilor electorale și prin intermediul unui card asociat contului bancar pentru campania electorală.

Facturile vor fi întocmite separat pentru fiecare tip de cheltuială electorală, iar ordinele de plată vor cuprinde în mod obligatoriu mențiuni privind numărul facturii și tipul de material de propagandă electorală sau de serviciu aferent campaniei electorale.

Limitele maxime ale cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de un competitor electoral trebuie să se încadreze în limitele maxime ale contribuțiilor pentru campania electorală la nivel central, de județ, de sector și la nivelul municipiului București.

Cheltuielile de campanie efectuate de un competitor electoral nu pot fi mai mari decât contribuțiile electorale depuse în conturile de campanie. De exemplu, dacă limita maximă de cheltuieli este echivalentul valoric a 60 de salarii de bază minime brute pe țară și s-au încasat contribuții în valoare de 50 de salarii minime brute pe țară, valoarea maximă a cheltuielilor electorale va fi de 50 de salarii de bază minime brute pe țară.

În cazul în care competitorul electoral transferă sume de bani din contul bancar pentru campania electorală deschis la nivel central în conturile bancare pentru campania electorală deschise la nivel de județ, de sector și la nivelul municipiului București, limitele maxime ale cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central se diminuează în mod corespunzător.

Valoarea maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală la nivel de județ, de sector și la nivelul municipiului București se calculează prin însumarea limitelor maxime admise pentru toate funcțiile la care au fost propuse candidaturi individuale sau liste de candidați, rămase definitive.

Valoarea-limită maximă a cheltuielilor electorale care pot fi efectuate la nivel central de către competitorul electoral se calculează prin însumarea limitelor maxime admise pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean și pentru Consiliul General al Municipiului București.

Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcții, limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate se stabilește la valoarea cea mai mare.

Remarcă. Suma acestor procente depășește 100%, ajungând la 200%. Astfel, legiuitorul îi dă competitorului electoral posibilitatea și libertatea să își aleagă tipul de cheltuieli pentru campania electorală care îl avantajează.

La alegerile parlamentare generale, respectarea plafoanelor stabilite se determină prin raportare la fiecare circumscripție electorală, respectiv la nivel central, prin raportare la valoarea maximă a cheltuielilor electorale la care are dreptul formațiunea politică sau candidatul independent, după caz, în aceste circumscripții electorale și la nivel central, după caz.

În ceea ce privește alegerile pentru autoritățile administrației publice locale, respectarea plafoanelor stabilite se determină prin raportare la fiecare județ și la municipiul București, respectiv la nivel central, prin raportare la valoarea maximă a cheltuielilor electorale la care are dreptul formațiunea politică sau candidatul independent, după caz, în aceste circumscripții electorale și la nivel central, după caz.

Prevederile referitoare la cheltuielile electorale se aplică în mod corespunzător și cheltuielilor pentru campanie în cazul unui referendum.

Exemplu

Valoarea maximă a contribuțiilor care pot fi depuse în conturile de campanie, conform candidaturilor/listelor de candidați, este de 369.600 lei. Suma efectivă a contribuțiilor depuse în contul de campanie este de 269.420 lei. Plafoanele pentru fiecare tip de cheltuieli se vor raporta însă la valoarea de 369.600 lei.

Valoarea totală a cheltuielilor efective trebuie să fie însă de maximum 269.420 lei.

➥ Rambursarea cheltuielilor electorale

Ca o noutate a actualelor reglementări specifice, începând cu procesul electoral al anului 2016, statul, prin Autoritatea Electorală Permanentă, finanțează campaniile electorale, în sensul că rambursează cheltuielile electorale competitorilor electorali care au obținut cel puțin 3% din totalul voturilor valabil exprimate, în anumite condiții. Această măsură, alături de altele, are ca scop transparența surselor de finanțare utilizate în campaniile electorale și nu numai, precum și reducerea corupției de la nivelul formațiunilor politice.

Rambursarea cheltuielilor electorale se face în urma controlului efectuat de Departamentul de control al finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale din cadrul AEP.

Conform legislației în materie (art. 42 și 48 din Legea nr. 334/2006, art. 43 și 52-59 din HG nr. 10/ 2016), competitorii electorali sunt supuși controlului exercitat atât de AEP, cât și de Curtea de Conturi. Astfel, Autoritatea Electorală Permanentă este abilitată să controleze respectarea prevederilor legale privind veniturile și cheltuielile partidelor politice, ale alianțelor politice sau electorale, ale candidaților independenți, precum și legalitatea finanțării campaniilor electorale. Controlul privind subvențiile de la bugetul de stat va fi efectuat în mod simultan și de Curtea de Conturi, conform dispozițiilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată.

Rambursarea cheltuielilor electorale se face pentru toate tipurile de alegeri (locale, parlamentare, prezidențiale etc.), în termen de 90 de zile de la data alegerilor (care se poate prelungi în anumite condiții cu 15 zile), pentru toți competitorii electorali, pe baza cererii de rambursare (anexa nr. 23 la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale) și a documentelor justificative depuse de mandatarul financiar coordonator la AEP în termen de 30 de zile de la data alegerilor și în urma întocmirii raportului de control al controlorului AEP. În cererea de rambursare vor fi incluse numai cheltuielile efectuate sau angajate până la data încheierii campaniei electorale și plătite până cel mai târziu la data depunerii cererii.

Remarcă. În termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris și în format electronic, o serie de documente în scopul raportării finanțării campaniei electorale, dintre care amintim raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale al competitorului electoral (anexa nr. 17 la normele metodologice).

Rambursarea se poate face pentru toate cheltuielile electorale la nivel național, în cazul în care competitorul electoral a obținut cel puțin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, sau la nivel de circumscripție electorală, în situația în care competitorul electoral a obținut cel puțin 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivelul circumscripției electorale respective (județ, sector al municipiului București etc.), în anumite condiții de legalitate și prin însumarea unui număr de voturi la alegerile locale, după caz.

În termen de 30 de zile de la data rambursării cheltuielilor electorale de către Autoritatea Electorală Permanentă, după caz, partidele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația de a le restitui candidaților, prin intermediul mandatarilor financiari, sumele rambursate și/sau sumele necheltuite, conform contribuțiilor pe care aceștia le-au depus.

1. extrasul de cont bancar, care va conține mențiuni privind tipul cheltuielii;
2. facturile, care vor include mențiuni privind tipul de serviciu furnizat;
3. ordinele de plată, care vor conține mențiuni privind tipul cheltuielii, sau bonurile fiscale, în cazul în care cheltuielile au fost efectuate prin intermediul unui card asociat contului bancar pentru campania electorală;
4. declarație privind adresa de internet unde a fost afișat materialul de propagandă electorală și datele între care acesta a fost postat din partea proprietarului site-ului, conform modelului prevăzut în anexa nr. 26 la normele metodologice.

De asemenea, se depune câte un exemplar, pe suport electronic, al fiecărui material de propagandă electorală online.

Facturile vor fi întocmite separat pentru fiecare tip de cheltuială electorală.

Copiile după documentele justificative sunt certificate pentru conformitate cu originalul de către reprezentanții Autorității Electorale Permanente. După îndeplinirea acestei proceduri, exemplarele originale ale documentelor justificative se restituie mandatarilor financiari coordonatori și mandatarilor financiari teritoriali, după caz.

3. Raportarea finanțării campaniei electorale

1. rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți, conform modelului prevăzut în anexa nr. 17 la normele metodologice;
2. declarația privind cuantumul total al datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, conform modelului prevăzut în anexa nr. 18 la normele metodologice;
3. declarația privind numărul de materiale de propagandă electorală produse și utilizate, defalcat pe categorii, conform modelului prevăzut în anexa nr. 19 la normele metodologice;
4. declarația privind respectarea plafoanelor maxime stabilite de lege pentru cheltuielile electorale, conform modelului prevăzut în anexa nr. 20 la normele metodologice;
5. lista furnizorilor serviciilor și/sau bunurilor utilizate în campania electorală;
6. declarațiile candidaților privind proveniența contribuțiilor pentru campania electorală, conform modelului prevăzut în anexa nr. 21 la normele metodologice;
7. formularul de înregistrare a contribuitorului, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 14 la normele metodologice;
8. împuternicirile scrise privind depunerea sau virarea contribuțiilor electorale ale candidaților de către mandatari;
9. declarația reprezentantului legal al partidului politic sau al organizației cetățenilor români aparținând minorităților naționale, după caz, cu privire la neefectuarea cheltuielilor electorale din venituri destinate activității curente;
10. în cazul alegerilor pentru Parlamentul European, situația donațiilor constând în materiale de propagandă primite de la organizații politice internaționale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formațiuni politice aflate în relații de colaborare politică, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 22 la normele metodologice.

Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare formațiune politică nu a fost depus în condițiile legii.

4. Concluzii și precizări

În încheierea demersului nostru științific dorim să facem câteva precizări critice privind unele aspecte din reglementările specifice în vigoare analizate și să propunem înregistrările contabile pentru evidențierea operațiunilor prezentate.

Astfel, prevederile legislației în vigoare legate de depunerea în original a documentelor justificative duc la îngreunarea procesului de întocmire a dosarului aferent cererii de rambursare. Majoritatea încasărilor și plăților din campania electorală se fac din conturile deschise la nivelul județelor, respectiv al sectoarelor municipiului București. Procesul de transmitere fizică (poștă, curier etc.) a documentelor justificative în original este anevoios și costisitor, iar documentele originale se pot chiar pierde. Mai mult, mandatarul financiar coordonator depune cererea de rambursare, care trebuie să fie însoțită și de documentele justificative (a se vedea art. 59 alin. (1) din normele metodologice). Pe de altă parte, reglementările în domeniu prevăd că, în cazul contribuțiilor încasate și cheltuielilor efectuate din conturile de campanie deschise la nivel județean, la nivelul sectoarelor municipiului București sau la nivelul municipiului București, documentele privind contribuțiile și documentele justificative vor fi predate, în câte un exemplar original și o copie, în mod deconcentrat, la sediile filialelor și birourilor Autorității Electorale Permanente de către mandatarii financiari județeni, ai sectoarelor municipiului București și ai municipiului București, în termen de 30 de zile de la data alegerilor, pe baza unui centralizator în format xls. (a se vedea art. 59 alin. (15) din normele metodologice). Acest aspect vine în contradicție cu prevederea referitoare la depunerea cererii de rambursare.

O altă prevedere greoaie a legii este cea conform căreia contribuțiile pentru campania electorală pot fi folosite numai după data declarării acestora la AEP. Chiar dacă reglementările în vigoare specifică mai multe modalități de declarare a contribuțiilor, respectiv declararea contribuției candidatului pentru campania electorală se realizează prin depunerea unei copii certificate a formularului pentru înregistrarea contribuitorului la AEP, personal, prin poștă, e-mail sau fax (a se vedea art. 15 alin. (9) din Hotărârea AEP nr. 19/2016), funcționarii AEP au preferat pentru alegerile locale din 2016 exclusiv depunerea documentelor în mod personal de către mandatarul financiar coordonator la sediul central al AEP. Altfel, procesul de depunere și de primire a numărului de înregistrare ar fi durat foarte mult, poate chiar zile (cine să verifice și să răspundă la mii de e-mailuri!?), ceea ce ar fi dus la efectuarea de plăți de către mandatarii financiari teritoriali înainte de data declarării contribuțiilor electorale și implicit la încălcarea legii, precum și la suportarea sancțiunilor de către competitorii electorali.

Pentru scrutinele viitoare se impun elaborarea unei platforme electronice prin intermediul căreia să se realizeze înregistrarea contribuțiilor la AEP și totodată renunțarea la cerința depunerii de documente originale și eventual cu ștampilă. În acest sens, există discuții cu funcționarii AEP dacă documentul este original sau copie xerox (spre exemplu, un extras de cont, o factură fără ștampilă etc.).

Tipurile de înregistrări contabile propuse de noi pentru evidențierea în contabilitatea curentă a competitorului electoral a contribuțiilor la campania electorală, precum și a rambursării cheltuielilor de către AEP se prezintă astfel:

În situația în care competitorul electoral nu are dreptul la rambursarea cheltuielilor electorale, tipurile de înregistrări contabile sunt următoarele:

1. Grecu, Florin (2015), Noua legislație electorală din România: Disciplină și transparență financiară, Sfera Politicii, nr. 3 (185), disponibil la
   http://bit.ly/2enpeGF
2. Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 19/2016 privind aprobarea Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, publicată în Monitorul Oficial nr. 313/22.04.2016, cu modificările și completările ulterioare.
3. Hotărârea Guvernului nr. 1.091/2014 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 902/11.12.2014, abrogată.
4. Hotărârea Guvernului nr. 1.017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, publicată în Monitorul Oficial nr. 987/31.12.2015.
5. Hotărârea Guvernului nr. 10/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial nr. 55/26.01.2016.
6. Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial nr. 446/23.06.2015, cu modificările și completările ulterioare.

Acest material a fost prezentat la Conferința Economică Națională (CEN) din data de 19-20 mai 2016, Universitatea „Spiru Haret” din București.