Publicațiile de specialitate au acordat atenție celui mai recent Raport al FMI referitor la perspectivele economiei mondiale, raport care conține și evaluări privind România. Astfel, FMI a revizuit în creștere, de la 3,9% la 4,2%, prognoza privind PIB-ul României în acest an. Cum era de așteptat, această revizuire „în creștere” i-a determinat pe mai mulți analiști să recurgă la propriile evaluări. În Ziarul Financiar din 14 aprilie a.c. este consemnată opinia economistului-șef al BRD SocGen, Florian Libocor: „Menținem rata de creștere reală a PIB la 3,9% pentru anul 2016, ușor sub prognoza mai optimistă a FMI (4,2%). 2016 este un an delicat atât din punctul de vedere al mediului intern, cât și al celui extern. Factorii interni de fragilitate (și risc implicit) sunt de natură economică (întoarcerea la consum și slăbirea poziției externe care ajunsese foarte aproape de echilibru), de natură politică (eforturi mari ale partidelor de recâștigare a identității și încrederii populației, eforturi care implică și riscuri de derapaj) și de natură legislativă (abateri majore de la normele și principiile naționale și internaționale ale construcției legislative, cu riscurile majore aferente). Factorii externi sunt de natură geopolitică (criza refugiaților, starea latentă a conflictului din Ucraina) și economică (întârzierea revenirii economice sustenabile în UE, polarizarea economiilor europene și referendumul Brexit din iunie care va avea efect de accelerator)”.

O altă temă prezentă în toată presa economică vizează amploarea și consecințele afacerii Panama Papers. Astfel, pe lângă considerațiile privind impactul asupra economiei mondiale, se fac referiri și la România. Este ideea principală a editorialului semnat de Ovidiu Anton în revista Capital (11-17 aprilie a.c.): „Trebuie să atragem atenția că Mossack Fonseca este doar una dintre probabil sutele de case de avocatură care se ocupă cu asemenea intermedieri. Ca să nu mai avem asemenea povești pe viitor, iar economia mondială să iasă din această pasă proastă a ultimului deceniu, soluția este una singură: statele responsabile trebuie să facă legi pentru a stopa flagelul offshore. Iar dacă nu vor fi capabile, România are o singură soluție: să urmăm modelele Ciprului, Elveției sau Olandei – taxe atât de mici încât toți banii să vină la noi. Cu siguranță, în acel moment, oamenii noștri nu vor mai căuta nimic în Panama”.

Să trecem de la analize la informații de cel mai larg interes, precum cea conținută în numărul din 14 aprilie a.c. al ziarului Bursa. Este vorba despre faptul că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară (IFIN) din Măgurele are șanse mari să câștige concursul care vizează stabilirea sediului central pentru European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Acest institut se va ocupa de realizarea experimentelor științifice prin folosirea „Laserului de la Măgurele”. În articolul său, Petre Barac comentează: „Înființarea ERIC presupune, printre altele, un sediu central de unde să se coordoneze activitățile de cercetare la nivel european. În aceste săptămâni, lupta pentru sediu se dă între Măgurele, Budapesta și Praga, respectiv România, Ungaria și Cehia – cele trei țări care găzduiesc și proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), unde se construiește «Laserul de la Măgurele». Orașul câștigător va fi declarat cel care va finaliza primul documentațiile necesare, această soluție fiind aleasă de autoritățile europene pentru ca «nimeni să nu se supere»”.