În aceste zile s-au conturat parametrii evoluției economiei noastre naționale în primul trimestru al anului în curs. Există, cum bine se știe, un set de proverbe izvorâte din practică, din înțelepciunea populară care se referă la momente de început – de regulă, situate în timp și spațiu – care atestă importanța celor dintâi pași în vederea evaluării tendințelor care, probabil, se vor manifesta și în perioadele următoare. Toate s-ar rezuma la zicala „ziua bună de dimineață se cunoaște!”. Din această perspectivă, cu concretizările de rigoare pentru anul 2023, se poate afirma că s-a pășit cu dreptul, adică potrivit unei alte formule referitoare, de data aceasta, la ceea ce ne rezervă viitorul, fie și numai pe termen scurt.

Evident, într-o perioadă de criză prelungită, asigurarea continuității creșterii economice atestă o evoluție net pozitivă. Dar, așa cum am mai avut prilejul să remarcăm, Produsul Intern Brut (PIB), cu valoarea incontestabilă a acestui indicator, nu acoperă integral tabloul general al economiei, cu toate componentele lui și cu toate nuanțările care se impun într-o analiză exhaustivă. Așa că, în limitele acestui comentariu, sunt de semnalat și alte elemente, mai ales acelea prezentate în documente oficiale, inclusiv în comunicatul referitor la recenta ședință a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR).

Potrivit datelor existente, creșterea economică a fost susținută, în principal, de consumul gospodăriilor populației, al cărui aport a fost urmat, la mică distanță, de cel al formării brute de capital fix. Totodată, impactul exportului net a rămas doar marginal contracționist, în condițiile în care volumul importurilor a avut un ritm de creștere inferior volumului exporturilor de bunuri și servicii. Drept consecință, deficitul balanței comerciale și-a îmbunătățit ritmul anual de creștere, iar cel de cont curent și l-a redus mai accentuat, inclusiv ca urmare a ameliorării evoluției soldului balanței veniturilor secundare, pe seama intrărilor de fonduri europene, de natura contului curent.

Aceste date readuc în prim-plan tema „motoarelor” creșterii economice. S-a demonstrat că investițiile au fost primul motor doar pe termen scurt și că structura economiei noastre naționale, precum și alți factori, nu în ultimul rând, influențele externe, prelungesc rolul consumului, mai ales cel al gospodăriilor populației, în asigurarea dinamicii întregii economii, rol afirmat de mai mulți ani, dar în contexte conjuncturale diferite. Desigur, nu este vorba despre o legitimare a unui posibil obiectiv de diminuare a consumului, ci despre o schimbare de paradigmă, de stabilire a unui raport optim între satisfacerea cerințelor din prezent, cu asigurarea premiselor unei dezvoltări mai puternice în viitorul previzibil.

Fapt este că, de la începutul acestui an, comerțul cu amănuntul și, în special, serviciile prestate populației și-au prelungit creșterea comparativ cu același interval din 2022, iar vânzările auto-moto au continuat să se majoreze. Dar nu putem eluda datele care atestă că producția industrială și-a accentuat contracția, iar volumul lucrărilor de construcții și-a redus considerabil creșterea.

Este, de asemenea, de reținut că efectivul salariaților din economie a continuat să-și tempereze ritmul de creștere, însă rata șomajului s-a redus până la 5,4% în luna martie, după nivelul de 5,7% la finalul trimestrului IV 2022. În același timp, costul unitar cu forța de muncă din industrie a continuat să-și accelereze dinamica anuală.

Dacă, mai departe, ne referim la piața monetară, observăm că aceasta și-a încetinit mișcarea descendentă în luna aprilie, iar randamentele titlurilor de stat au consemnat doar mici oscilații, relativ în linie cu evoluția economiilor avansate și din regiunea noastră geografică, sub influența revizuirilor succesive ale așteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare americane, în contextul turbulențelor din sistemul bancar occidental. Remarcabil este faptul că, în același interval, cursul leu/euro s-a menținut la valori ușor inferioare celor prevalente în semestrul I 2022 pe fondul atractivității relativ ridicate a plasamentelor în lei. Totodată, moneda națională s-a apreciat semnificativ față de dolarul american, în condițiile în care acesta și-a reluat tendința de slăbire în raport cu euro.

Sunt doar câteva dintre procesele și fenomenele economico-sociale care definesc stadiul actual și perspectivele, pe termen scurt, ale economiei românești. Firește, se cer luate în considerare și numeroasele incertitudini și riscuri apărute și perpetuate nu numai din cauze interne, ci și – într-o măsură mare – de situația geopolitică, de evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, toate legate și de deschiderea României spre lume. Prin urmare, totul pledează în susținerea unor abordări larg contextuale, într-o manieră nuanțată, cu un efort notabil de conectare permanentă la realitățile în mișcare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)