Cel mai mare potențial neexploatat de producție de energie verde din surse regenerabile se află în mediul rural, undeva la 78%, iar cele mai mari cantități sunt în Spania, România și Franța, a afirmat Corina Murafa, membru în Comitetul Economic și Social European (CESE), la o dezbatere privind contribuția esențială pe care mediul rural o are în atingerea obiectivelor de neutralitate climatică, precum și în asigurarea securității energetice, relatează Agerpres. „Există un pact la nivel european pentru dezvoltarea mediului rural, dar mai degrabă asta spun la nivelul cercurilor politice europene. Din păcate, mediul rural nu este văzut în întregul lui potențial, nici măcar în întregul lui potențial energetic, și aici chiar aș vrea să punctez faptul că în mediul rural avem cel mai mare potențial neexploatat de producție de energie verde din surse regenerabile - și nu mă refer aici numai la biomasă sustenabilă și sigur că și biomasa sustenabilă, principial vorbind, tot din mediul rural va proveni - dar mă refer inclusiv la energie eoliană, energie fotovoltaică. Undeva la 78% din potențialul neexploatat al resurselor regenerabile de energie se află în zonele rurale, iar cele mai mari cantități sunt în Spania, România și Franța”, a spus Corina Murafa.

Ea a subliniat că în continuare un număr mare de europeni trăiesc în mediul rural, circa la jumătate, fiind state unde mediul rural e chiar dominant, cum ar fi estul Europei, iar în aceste zone nivelul de dezvoltare socio-economică este mai scăzut peste tot în Uniunea Europeană.

„În plus, mediul rural depinde foarte mult de sectorul agricol și, după cum am văzut, Pactul verde european a fost cel mai contestat de către agricultori. Cumva, în mediul rural, pare că tranziția verde, să-i zicem așa, este mai degrabă o povară decât o oportunitate și de asta, la nivel european, se încearcă agregarea unei misiuni, a unui plan de implementare pentru a aduce oportunitățile tranziției verzi mai aproape de mediul rural, astfel încât opoziția publică la tranziție, care vine dinspre mediul rural în general, să fie mai scăzută. Și aici pot enumera tot ceea ce înseamnă, de exemplu, comunități de energie în mediul rural. Comisia Europeană s-a aplecat cu precădere asupra subiectului, oferind asistență tehnică și chiar și anumite finanțări pentru înființarea de comunități de energie în mediul rural. Se încearcă acum, este o întreagă dezbatere la nivelul Uniunii Europene, despre cum putem sistemul agroalimentar și sistemul agricol în general să-l recalibrăm, să-l reformăm. Sigur, discutăm despre reforma Politicii Agricole Comune de 30 de ani, dar cum putem într-un final să facem agricultura în Uniunea Europeană mai sustenabilă și viața mediul rural”, a susținut reprezentanta CESE.

Revenind la potențialul neexploatat de producție de energie verde din surse regenerabile din mediul rural, Corina Murafa a subliniat că în acest caz se pune problema modului în care se construiesc viitoarele piețe de energie în Uniunea Europeană, respectiv ce beneficii rămân în comunitatea rurală de pe urma unui mare parc fotovoltaic sau parc eolian, pentru că, în momentul de față, din păcate, puține din beneficiile economice ale respectivei dezvoltări rămân în comunitatea locală.

„De aici - încă n-am văzut asta în România, dar problema este reală în Spania, în Italia, în Germania - o opoziție extraordinară a comunităților rurale la noile proiecte de energie regenerabilă care se construiesc în ograda proprie, ca să spun așa. Și există state unde au început reglementări în sensul în care dezvoltatorilor să li se ceară să ia drept acționari în proiectul lor de energie eoliană sau fotovoltaică comunitatea locală, tocmai pentru a o cointeresa și pentru a difuza opoziția asta care există. Și noi, în Comitetul Economic și Social European, am adoptat o serie de avize prin care exact asta încercăm să propunem: reglementări prin care comunitățile rurale să devină beneficiare nete ale tranziției și nu cumva doar să fie exploatate așa, într-o manieră, hai să zicem, poate colonială, nu știu dacă e cuvântul potrivit, dar în tot cazul inechitabilă. Cam așa se văd lucrurile de la nivel european. Sunt multe, multe de povestit, pornind de la agricultură până la energie și transport, mobilitate”, a subliniat aceasta. De asemenea, Corina Murafa a ținut să semnaleze faptul că mediul rural nu a fost introdus ca beneficiar în planurile naționale de redresare și reziliență și în Fondul Social pentru Climă, marea majoritate a investițiilor ajungând în urban.

„De exemplu, mediul rural este nevoit foarte mult să depindă de transportul privat - transportul public nu prea ajunge în mediul rural - bazat pe benzină, bazat pe motorină, iar acum foarte mult din planurile naționale de redresare și reziliență, foarte mult din Fondul Social pentru Climă, speranța noastră la nivel european, că aici vorbesc în numele Comitetului Economic Social European, este ca foarte multe din aceste fonduri să se ducă pentru mobilitate sustenabilă în mediul rural. Trebuie să trag un semnal de alarmă: mediul rural nu a fost introdus drept beneficiar în aceste programe de la bun început, nu a fost o țintire a mediului rural. Dacă ne uităm inclusiv pe cum s-a dat PNRR-ul la noi, marea majoritate a investițiilor s-au dus în mediul urban. După care, când vine opoziția la tranziția verde dinspre mediul rural, întrebăm de ce vine. Păi, uite de ce vine! Pentru că beneficiile nu s-au îndreptat într-acolo și Fondul Social pentru Climă rămâne de văzut către ce se va îndrepta. În momentul de față nu este o viziune de a prioritiza mediul rural, din păcate, și aici cred că România chiar trebuie să facă din asta un obiectiv, inclusiv în negocierile cu Comisia, pentru aprobarea planului național pentru cheltuirea acestui fond”, a transmis Murafa.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)