Primul Congres

București, 27-28 mai 1923

Primul Congres al profesiei contabile din România a avut loc la București, în aula Fundației Universitare Carol I. Această primă manifestare a contabililor din țară s-a desfășurat, atât din punct de vedere al programului profesional, cât și din cel al strângerii relațiilor dintre membrii săi, într-un mare entuziasm. Cuvântările ținute cu ocazia deschiderii Congresului de către Nicolae Butculescu și Grigore Trancu-lași i-au emoționat pe aceia care au avut norocul să fie martorii acelor zile istorice, de închegare a Corpului contabililor din România.

Mai întâi a vorbit Nicolae Butculescu, decanul Corpului:

A urmat discursul, la fel de inflăcărat, al Grigore Trancu-lași, președintele de onoare al Corpului:

Au urmat lucrările Congresului, unde au fost dezbătute următoarele tematici, pe baza cărora membrii Corpului au susținut referate:

• „Proiectul privind modificările aduse Codului de comerț” - expuneri făcute de prof. Spiridon lacobescu și prof. M.A. Dumitrescu, care au propus ca registrul Cartea Mare să devină obligatoriu;
• „Reorganizarea învățământului comercial” - raportori prof. C. Pantelli și P. Drăgănescu;
• „Participarea la beneficii” - raportori Nicolae Butculescu și C.A. Rădulescu;
• „Rolul diplomaților în științe comerciale în viața comercială și industrială” - expunere facută de V.M. Ioachim, dr. A. Galan și D. Rațiu.

La finalul discuțiilor, Congresul a adoptat următoarele moțiuni:

• În chestiunea modificării Codului de comerț: „Cu ocazia modificării Codului de comerț să fie consultat și Corpul contabililor, atât în punctele privitoare la profesiunea lor, cât și în celelalte puncte”;
• În chestiunea învâțământului comercial: „Profesorii de toate gradele să se recruteze cu precădere dintre cei cu studii comerciale, care sunt în legatură cu viața practică; să se dea o dezvoltare mai mare limbilor moderne cu tendință practică”.

De ce s-au înscris în program chestiuni de ordin economic în general și nu s-a dat întâietate chestiunilor de ordin profesional? Răspunsul ni-l dă decanul Corpului, Nicolae Butculescu:

„S’a socotit că la o primă manifestare a noastră nu este bine să se pună în discuțiune chestiunile mărunte, înguste, interesate, de ordin profosional, ci, pornind de la consolidarea intereselor generale, avem timpul să pășim apoi spre consolidarea intereselor noastre individuale, sau de ordin mai restrâns, de grup. Dar mai ales nu s’a socotit nimerit a se pune în desbatere chestiunea legei Corpului contabililor, pentru că timpul de doi ani de când s’a pus în aplicare pare a fi prea scurt ca să fi dat loc la o experiență suficientă din care să rezulte observațiuni și propuneri care să aibă o bază destul de solidă”.

Lucrările primului Congres al Corpului au stârnit interes și în străinătate. Astfel, revista italiană care apărea la Milano Il Monotore dei Regioneri, în numărul din iunie 1923, a publicat o elogioasă dare de seamă cu privire la Congresul ținut la București de Corpul contabililor. De asemenea, revista belgiana Le Comptable, tot în numărul din iunie 1923, a publicat un rezumat al Congresului nostru.