Cosmin Ghiță (Nuclearelectrica): Reactoarele nucleare de la Cernavodă au evitat emiterea a 170 de miliarde de tone dioxid de carbon
Telex » Știri
3 martie 2021
Utilizarea reactoarelor de la Cernavodă pentru producţia de energie a dus la evitarea emiterii unei cantităţi de 170 miliarde tone dioxid de carbon în atmosferă şi a permis înfiinţarea a peste 11.000 locuri de muncă, a declarat, într-o conferinţă de specialitate, Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, citat de Agerpres. „De la punerea în funcţiune a unităţilor de la Cernavodă, s-a evitat emiterea unei cantităţi de 170 de miliarde de tone de dioxid de carbon în atmosferă, au fost create peste 11.000 de locuri de muncă, inclusiv în industria orizontală, cu posibilitatea de a creşte numărul locurilor de muncă la 19.000, iar reactoarele au contribuit la Produsul Intern Brut al României cu aproximativ 600 de milioane de euro anual”, a spus Cosmin Ghiţă.
El a arătat că, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale Nucleare, România, prin unităţile sale de profil, a avut un factor de producţie foarte ridicat în perioada 2017-2019, ceea ce ne propulsează în top la nivel global în acest domeniu. „Unitatea a doua, cu un factor de 93,3%, ocupă prima poziţie, iar Unitatea 1, cu 89,7% ocupă a treia poziţie, din peste 400 de reactoare care sunt în funcţionare la nivel mondial. România ocupă un loc în top, cu un total de 91%, este un standard de excelenţă cu care ne mândrim”, a menţionat oficialul.
România are în plan construirea altor două reactoare la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4, ceea ce ar necesita o investiţie totală de şapte miliarde de euro, declarat el, în urmă cu o săptămână. „Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012. În paralel cu o serie de evaluări ale conformării structurilor şi proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează în scurt timp să venim în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor - n. r.) cu o propunere de demarare a acestui proiect”, a precizat el.
Potrivit acestuia, până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample. „Aşadar, preconizăm că punerea în funcţiune a Unităţii 3 va fi, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice - n. r.), în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în jurul anului 2024. Până atunci avem faze premergătoare”, a precizat Cosmin Ghiţă.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice
Noaptea Albă a Filmului Românesc a revenit la București, Cluj-Napoca și Timișoara
Festivalul și concursul „George Enescu”, ediția 2024 – încununare a șase decenii de performanțe muzicale