Criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente acestora, susține consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, potrivit Agerpres. „Dincolo de impactul său inflaționist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente acestora. În România, creșterea puternică a prețurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creșterea exponențială a prețului certificatelor de emisii, cât și al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU), așa cum am arătat în analiza publicată la începutul crizei energetice”, a scris pe blog Cosmin Marinescu.

Acesta consideră că, la nivel european, modul de rezolvare a crizei prețurilor la energie va prefigura și viitorul economic al Uniunii. „Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire” a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor și mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziției verzi, unul care pare tot mai ambițios și provocator – în oglinda vremurilor”, a menționat Cosmin Marinescu.

De asemenea, el precizează că România trebuie să se asigure că de eforturile necesare tranziției verzi nu profită „tocmai competitorii noștri de pe piața mondială”, în timp ce nota de plată împovărează cetățenii și economiile europene. „Devine tot mai evident faptul că, în raport de criza energetică, deciziile de astăzi configurează poziția UE pe harta competitivității globale pentru următoarele decenii”, a arătat consilierul prezidențial.

În postarea sa, Marinescu a salutat recenta decizie a Comisiei Europene de adoptare a Actului delegat privind includerea energiei nucleare și a gazelor naturale în taxonomia europeană. „Această decizie este și rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. Astfel se deschid oportunități esențiale pentru următorii ani, care pot asigura consolidarea securității energetice a Uniunii, prin exploatarea înțeleaptă și echilibrată a surselor comunitare de energie. Este un moment deosebit de important, am putea spune chiar decisiv, pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României, atât în domeniul gazelor naturale din offshore, cât și în domeniul energiei nucleare”, a scris Cosmin Marinescu.

Creșterea fără precedent a prețurilor energiei în UE demonstrează că, indiferent de sursele de energie, majoritatea statelor membre se confruntă cu aceeași problemă, menționează consilierul prezidențial. „Perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene să recurgă la relocări și la dezvoltarea de noi capacități de producție în afara Uniunii”, a arătat Cosmin Marinescu. Mai mult, acesta susține că dependența puternică a UE de importurile de energie s-a menținut în continuare, în ciuda faptului că, în ultimii 10 ani, producția de energie din surse regenerabile a crescut continuu la nivelul Uniunii.

Potrivit prezentării postate pe blog, gradul de dependență față de importurile de energie este unul ridicat, de 57,5% pentru UE și 62,1% pentru zona euro. El subliniază, totodată, că această criză a prețurilor la energie a lovit neașteptat de puternic inclusiv țări care beneficiază de un grad relativ redus de dependență energetică, așa cum este cazul României.

În ceea ce privește producția de gaze naturale în UE, aceasta este relativ scăzută, în condițiile în care UE importă 84% din gazele naturale, 96% din petrol și 36% din cărbunele care se consumă în spațiul UE. Astfel, devine imperativ ca politicile UE să se orienteze pragmatic înspre susținerea proiectelor de exploatare a surselor energetice existente pe teritoriul statelor membre, afirmă Marinescu.

În ceea ce privește importul de gaze naturale, prezentarea consilierului arată că, în 2020, Germania a importat cea mai mare cantitate de gaze naturale, urmată de Italia și Olanda. „Există riscul ca, pe fondul creșterii și menținerii prețurilor la energie la un nivel ridicat, cele mai puternice industrii europene să recurgă la relocări sau investiții în noi capacități de producție în afara UE”, atrage atenția acesta.

În 2020, Federația Rusă a reprezentat sursa a 43% din importurile UE. Practic, sectorul gazelor naturale din UE (care promovează concurența și transparența) este dominat de prețul impus de un stat terț, prin compania Gazprom (prin practici neconcurențiale și netransparente). Potrivit sursei citate, această dependență energetică este extrem de îngrijorătoare, în contextul în care au lipsit prioritățile UE de exploatare a resurselor interne de gaze naturale.

În Uniunea Europeană, energia nucleară este principala sursă de generare pentru producția brută de energie electrică, urmată de generarea pe bază de gaze naturale.

„În ultimii 10 ani, majoritatea statelor UE și-au crescut semnificativ producția de energie din surse regenerabile, cu diferențe considerabile între tipurile de regenerabile instalate, în funcție de determinantele geografice. Campioanele energiei regenerabile sunt Danemarca - cu o creștere de la 33% la 65% și Germania, cu o creștere de la 18% la 45%. Aflată pe poziția 8, România are încă un potențial neexploatat în sfera resurselor regenerabile”, arată Cosmin Marinescu, în prezentarea sa.

În ceea ce privește hidroenergia, între 2010 și 2020, producția de energie din surse hidro a scăzut considerabil în majoritatea statelor membre, pe fondul reducerii cantităților de precipitații. În ciuda acestor scăderi, statele de pe primele 5 locuri ale clasamentului susțin creșterea capacităților energetice din surse regenerabile. „Potențialul hidrografic al României are nevoie de valorificare prin investiții semnificative în modernizarea și exploatarea de noi capacități de producție”, menționează oficialul.

În contrast cu hidroenergia, între 2010 și 2020 producția de energie din surse eoliene a crescut substanțial în majoritatea statelor membre. Pe primele locuri se remarcă statele nordice: Danemarca, cu o creștere de la 20% la 57%, Irlanda, cu o creștere de la 10% la 36% și Lituania, cu o creștere de la 4% la 30%.

În cazul energiei fotovoltaice, aproximativ 5% din energia electrică generată la nivelul UE provine din astfel de surse, producția de energie electrică având un trend ascendent în majoritatea statelor membre, dar nu la fel de spectaculos ca în cazul energiei eoliene. Pe primele locuri sunt statele sudice, favorizate geografic: Malta, cu o creștere de la 0% la 11%, Grecia, cu o creștere de la 0% la 9% și Italia, cu o creștere de la 1% la 9%.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)