Responsabilitatea și prudența trebuie să fie, în contextul actual, cuvintele de ordine în deciziile de politică economică, pentru a fi evitate măsurile speculative sau populiste, consideră consilierul prezidențial pe probleme de politici economice și sociale, Cosmin Marinescu, citat de Agerpres. „În funcție de amploarea impactului regresiv al războiului asupra economiei, nu este exclusă, cel puțin în plan european, o combinație între inflație și încetinirea creșterii economice, fără ca de aici să rezulte neapărat perspectiva deja vehiculată a stagnării economice, adică stagflația. Însă, nu trebuie să uităm că economia are nevoie de pace! În contextul actual, date fiind riscurile macroeconomice existente, responsabilitatea și prudența trebuie să fie cuvintele de ordine în deciziile de politică economică, pentru a fi evitate măsurile speculative sau populiste, iar economia și finanțele publice să nu devieze de la obiectivul esențial al consolidării și al echilibrului”, semnalează Cosmin Marinescu, într-o analiză privind inflația, postată pe blogul personal.

Acesta subliniază că, în lupta cu inflația, pe lângă dozajul optim de politică economică, este deosebit de important ca traiectoria comportamentului de consum să nu fie perturbată nefiresc sub imperiul panicii și al știrilor false.

„Recentele exemple ale cozilor la carburanți și ulei alimentar au arătat cât de ușor prinde contur consumul emoțional, pe fondul știrilor de criză, rostogolite panicard. Iar în privința prețurilor, trebuie să ținem cont de un adevăr economic elementar: dacă ne tot gândim că prețurile vor crește mai mult, atunci vom alimenta cererea, iar prețurile vor crește cu siguranță mai repede”, a explicat consilierul prezidențial.

Cosmin Marinescu susține că, odată cu declanșarea războiului în Ucraina, toate estimările economice s-au mutat brusc în registrul incertitudinilor, devenit imediat dominant pe majoritatea piețelor, iar „de aici și creșterea mai rapidă a prețurilor, în ultimele săptămâni, pentru numeroase produse cu efect multiplicator în structura prețurilor, cum ar fi gazele naturale, energia electrică, petrolul, carburanții, dar și unele metale, cum ar fi aluminiul sau cuprul”.

„Cotațiile internaționale ale acestor produse au reacționat imediat în raport de spectrul amenințărilor de securitate, înainte de a se discuta sau de a fi activate diverse pachete de restricții economice împotriva Federației Ruse. Pe măsură ce restricțiile vor deveni efective, prețurile vor continua să crească pe termen scurt, date fiind dificultățile de substituire rapidă în planul ofertei. Piețele financiare au reacționat semnificativ în urma războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina. În primele zile de după declanșarea conflictului armat, cotațiile au înregistrat creșteri rapide pe piața produselor energetice, însă, în cea de-a treia săptămână, se observă o revenire treptată a prețurilor către nivelurile anterioare”, a subliniat oficialul, care a atras, însă, atenția că nu orice creștere a prețurilor înseamnă inflație și trebuie trecută în contul acesteia, „inflația fiind definită prin creșterea continuă și de durată a marii majorități a prețurilor din economie”.

„Inflația este un fenomen economic, cu propria sa consistență metodologică, și care nu poate fi asimilată coerent evoluțiilor extra-economice, pentru a pretinde că «vinovăția» aparține unor fenomene naturale precum încălzirea globală sau tornadele, sau unor tragedii umanitare precum pandemia sau războiul”, subliniază Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidențial semnalează în analiză că, începând din ianuarie 2021, inflația a urmat un trend crescător pe plan global, iar la nivelul marilor economii ale lumii este semnificativ mai ridicată în SUA și UE, comparativ cu China și Japonia. În statele europene, inflația a urmat un trend puternic crescător în 2021, dar cu valori mai ridicate în Centrul și Estul Europei, în țări precum România, Polonia sau Ungaria, comparativ cu statele din zona euro.

Potrivit acestuia, este pentru prima dată când economia contemporană a experimentat, la o scară aproape globală, povara constrângerilor impuse de pandemie. Astfel, restricțiile specifice etapelor de lockdown au dereglat sever lanțurile de aprovizionare și funcționarea predictibilă a acestora în plan global. „Să ne amintim faptul că, în perioada de pandemie, producția s-a oprit sau s-a redus în numeroase sectoare, cum au fost industria, transporturile, HoReCa etc. Ulterior, reluarea producției a implicat, în primele etape, refacerea lanțurilor de aprovizionare de pe piețele globale. Astfel se explică presiunile de creștere a prețurilor, cu precădere în sfera materiilor prime și a materialelor de construcții. Începând cu trimestrul al doilea al anului 2020, cotațiile metalelor au urmat un trend continuu ascendent. De exemplu, cotația aluminiului aproape s-a dublat până în prezent, prețul cuprului a crescut cu peste 60%, iar al cositorului cu peste 150%. Similar, cotația nichelului a crescut cu circa 140% până la începutul anului curent, dar a cunoscut un șoc puternic în luna martie. De asemenea, cotațiile cerealelor se află pe un trend puternic ascendent, însă creșterile nu au debutat la fel de uniform precum în cazul prețurilor metalelor sau ale produselor energetice. De exemplu, dacă prețurile grâului au început să crească încă din 2019, cotațiile orezului, porumbului și ale boabelor de soia au intrat pe un trend puternic crescător din a doua jumătate din 2020, pe fondul restricțiilor de natură sanitară cu impact asupra producției și aprovizionării”, a punctat consilierul prezidențial.

În cazul produselor energetice, adaugă el, șocul generat de pandemie prin intrarea în lockdown a condus, în martie 2020, la scăderi-record ale prețurilor petrolului și carburanților. Ulterior, ca urmare a redresării economice bazate pe un consum intensiv de energie, cotațiile produselor energetice au intrat pe o traiectorie ascendentă, care a culminat recent cu explozia prețurilor în contextul războiului.

„Prin similaritate, crizele se resimt, în primul rând și cu mai mare intensitate, pe piețele factorilor de producție. Acesta este și cazul crizei economice intervenite sincron pe fondul pandemiei, care s-a făcut simțită mai întâi prin creșterea rapidă și aproape simultană a prețurilor materiilor prime și ale materialelor de construcții. Este, însă, deosebit de important faptul că această scumpire a materiilor prime nu s-a atenuat odată cu reluarea treptată a fluxurilor de producție, de transport și aprovizionare. Prețurile de pe piețele factorilor de producție au continuat să crească, de la un trimestru la altul, deși golurile de producție se atenuau treptat”, menționează Cosmin Marinescu.

În viziunea acestuia, repornirea economiei nu s-a realizat „ca și când nimic nu ar fi fost oprit”, iar statele au adoptat diverse scheme compensatorii în planul salarial și al veniturilor. Astfel, angajații au beneficiat de scheme de sprijin, plasate în general sub umbrela „șomajului tehnic”. De asemenea, firmele au beneficiat de diverse ajutoare, programe de finanțare, scheme de creditare cu garanții de stat etc., care au permis mediului de afaceri reluarea și/sau dezvoltarea activității.

Pe latura cererii, date fiind condițiile de incertitudine și insecuritate medicală, oamenii au amânat o serie de cheltuieli, ceea ce a condus la creșterea bruscă a nivelului economisirii din partea populației. „De aici și așa-numita «cerere excedentară» care s-a acumulat în economie, prin efortul de menținere a veniturilor, fără corespondent proporțional în planul producției. Acest fenomen de cerere reprimată s-a manifestat pe fondul schimbării comportamentelor de consum, în contextul restricțiilor impuse de autorități”, notează Cosmin Marinescu.

Pe de altă parte, eforturile bugetare necesare luptei împotriva pandemiei și injecțiile de lichiditate pentru susținerea economiei au reactivat, previzibil, spirala deficite bugetare - datorie publică. Estimările pentru anul 2022 arată creșteri semnificative ale ponderii în PIB a datoriei publice, pentru majoritatea statelor UE, comparativ cu anul 2019. De exemplu, în raport cu media UE, pentru China, Marea Britanie și SUA sunt estimate creșteri mai puternice ale datoriei publice ca pondere în PIB.

În cazul României, ponderea în PIB a datoriei publice este estimată, în acest an, cu circa 17 puncte procentuale peste nivelul din 2019, superioară mediei europene. „Această dinamică accentuată a datoriei publice se datorează faptului că România a intrat în pandemie cu o situație bugetară fragilă, trăgând după sine povara pro-ciclică a celor mai mari deficite din UE în anii de dinaintea crizei. Creșterea puternică a datoriilor publice în ultimii ani ne arată că de-abia de acum înainte vom plăti costurile economice ale pandemiei, prin eforturile de reducere a deficitelor bugetare și sub forma dobânzilor înalte și a inflației în creștere. Măsurile de salvare economică din anii pandemiei aduc acum și nota de plată. În acest sens, putem spune că inflația actuală este unul din costurile economice ale măsurilor de luptă împotriva crizei corona. Dar să vedem și care este natura economică a inflației”, precizează consilierul prezidențial.

Totodată, în raport cu spectrul unei crize economice atipice, generată pe fondul nevoii de securitate sanitară, direcția unanimă de politică monetară a fost „politica banilor ieftini” - cum se numește în literatura de specialitate, iar piețele financiare au fost „inundate” de lichiditate monetară, dată fiind și concepția că „banii sunt sângele care irigă sistemul economic”, iar sistemul economic cerea măsuri forte din partea autorităților statale.

În consecință, a avut loc creșterea explozivă a activelor financiare ale băncilor centrale, prin măsuri specifice, între care reducerea la minime istorice a ratelor dobânzii de politică monetară, aproape peste tot în lume.

„Este deosebit de importantă secvența temporală și sectorială a acestui proces de rostogolire a lichidității monetare în economie. Miile de miliarde apărute în sistemul financiar nu ajung, imediat și simultan, în toate sectoarele economiei. De aceea, în acești ani, prețurile nu au crescut toate în același timp și cu aceeași intensitate. Prețurile cresc pe măsură ce banii cei noi avansează în economie, prin creditare și finanțare, tranzacții și plăți. Astfel, prețurile cresc succesiv de la un sector la altul, de la anumite categorii de produse la altele”, menționează Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidențial subliniază că procesul inflaționist este unul redistributiv, întrucât generează, pe parcurs, avantaje unora și dezavantaje altora. „Sectoarele care intră mai devreme în posesia monedei suplimentare sunt avantajate, pentru că pot achiziționa bunuri la prețuri care încă nu au crescut. În final, însă, prin perpetuarea inflației pe termen lung, reducerea puterii de cumpărare a banilor va lovi pe toată lumea”, consideră Cosmin Marinescu.

Oficialul semnalează că, încă din anul 2021, odată ce inflația devenise deja principala provocare economică, unele bănci centrale au semnalizat schimbarea de direcție și întărirea politicii monetare, prin creșterea progresivă a ratelor dobânzii. Astfel, „politica banilor scumpi” și, pe această bază, temperarea masei monetare deveneau obligatorii în balanța soluțiilor anti-inflaționiste.

În același timp, acesta este de părere că un semnal foarte important a fost dat, recent, în SUA, prin decizia din urmă cu câteva zile a Sistemului Federal de Rezerve (FED) de a crește rata dobânzii de politică monetară, iar inițiative similare „vor urma inclusiv la nivelul Băncii Centrale Europene (BCE)”.

„Din ambele direcții de politică economică, atât cea monetară cât și cea fiscal-bugetară, trebuie să se exercite presiune asupra inflației, astfel încât aceasta să revină la cote «rezonabile», în linie cu obiectivele băncilor centrale de a «ținti» inflația în jurul a 2% pe termen mediu și lung. Firește că acest proces nu se petrece peste noapte, iar costurile economice și sociale nu pot fi complet evitate, ci doar diminuate, pe cât posibil. Însă acest parcurs al politicilor economice a fost deja alterat, în ultimele săptămâni, de războiul din Ucraina. Creșterea necesară a cheltuielilor pentru apărare, imperativele umanitare de la granițele Ucrainei, spectrul de contagiune a efectelor negative ale sancțiunilor economice, perpetuarea crizei energetice, toate acestea fac și mai dificilă sarcina politicilor anti-inflaționiste. Din păcate, istoria ne arată că dintotdeauna războaiele au mers mână în mână cu inflația”, a punctat Cosmin Marinescu.

Analiza evidențiază că, prin deciziile de politică fiscală, guvernele caută să revină la mai multă rigoare bugetară, prin reducerea deficitelor bugetare extraordinare asumate în contextul pandemiei, în timp ce estimările actuale indică revenirea treptată a sistemelor bugetare din UE pe culoarul responsabilității și al sustenabilității.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)