Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, în informaţii şi comunicaţii

Câştigul salarial mediu lunar brut pe total economie realizat în anul 2017 (3.223 lei) a fost cu 14,7% (+414 lei) mai mare decât cel din anul 2016, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Câştigul salarial mediu lunar net la nivelul economiei naţionale (2.338 lei) a înregistrat o creştere de 14,3% (+292 lei), comparativ cu anul precedent.

Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete, superioare mediei pe economia naţională, s-au realizat în anul 2017 în informaţii şi comunicaţii (de 2 ori), intermedieri financiare şi asigurări (+84,3%), administraţie publică (+64,3%), industria extractivă (+56,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,0%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+33,9%), sănătate şi asistenţă socială (+14,3%), respectiv în învăţământ (+2,1%).

Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-39,1%), alte activităţi de servicii (-33,5%), construcţii (-27,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-20,5%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-20,1%), tranzacţii imobiliare (-17,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%).

Femeile au câştigat, în medie, cu circa 4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 3.159 lei (faţă de 3.280 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 2.288 lei (faţă de 2.383 lei al bărbaţilor). Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 15,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (40,5%), industria prelucrătoare (21,5%), alte activităţi de servicii (20,9%), informaţii şi comunicaţii (18,7%) şi comerţ (18,4%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2017 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Harghita (1.796 lei, cu 23,2% mai puţin decât media pe economie), Vrancea (1.800 lei, cu 23,0% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistriţa-Năsăud (1.815 lei, cu 22,4% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3.272 lei), cu 39,9% peste media pe economie.

Angajatorii au cheltuit, în medie, într-o lună 4.008 lei/salariat

Costul mediu lunar al forţei de muncă a fost, în 2017, de 4.008 lei/salariat, în creştere cu 14,7% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii (+89,5%), industria extractivă, respectiv intermedieri financiare şi asigurări (+86,0% fiecare), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+49,5%), administraţie publică (+35,1%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+32,7%), sănătate şi asistenţă socială (+26,1%).

Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-40,1%), alte activităţi de servicii (-33,9%), construcţii (-27,4%), agricultură, silvicultură şi pescuit, respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-20,4% fiecare).

Numărul mediu al salariaţilor, 4,946 milioane

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2017 a fost de 4,946 milioane persoane, în creştere cu 186.500 comparativ cu anul precedent. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,599 miluiane persoane, respectiv 52,6% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 91.000, iar numărul femeilor salariate s-a majorat cu 95.500 persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 61,7% în anul 2017. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 35,8% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.

Efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat, 75,9% la 31 decembrie 2017

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului trecut a fost de 5,362 milioane, mai mare cu 138.600 persoane faţă de sfârşitul anului precedent. În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2016 în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai semnificative sporuri s-au înregistrat în regiunile: Centru (+24.100), Nord-Vest (+23.300) şi Bucureşti-Ilfov (+21.800). În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie.

Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,1%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).

Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Vest, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest Oltenia (43,7%, 43,2%, 40,7%, 40,5%, 37,9%, faţă de 35,4% media pe ţară).

Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,1% faţă de 42,9% pe total economie), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,3% media pe ţară).

La sfârşitul anului 2017, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (75,9%) şi a consemnat o creştere cu 2,9% comparativ cu anul precedent.