În contextul dezbaterilor privind viitorul Europei, aflate în plină desfășurare, Comisia Europeană (CE) și-a prezentat recent viziunea asupra creării, până în 2025, a unui spațiu european al învățământului. Ideile formulate se doresc a fi o contribuție la reuniunea liderilor UE de la Göteborg din 17 noiembrie a.c., în cadrul căreia s-a discutat și despre viitorul educației și al culturii. CE consideră că toate statele membre au interesul să pună întregul potențial al educației și al culturii în slujba creării de locuri de muncă, a creșterii economice și a echității sociale, transformându-l totodată într-un mijloc prin care identitatea europeană poate fi percepută în toată diversitatea sa.

„Printre realizările majore ale Europei se numără construirea de legături intracontinentale odată cu crearea spațiului de liberă circulație a lucrătorilor și a cetățenilor. Însă în domeniul învățământului persistă o serie de obstacole în calea mobilității. Până în 2025 ar trebui să trăim într-o Europă în care învățământul, participarea la studii și cercetarea să nu fie mărginite de frontiere, ci, dimpotrivă, în care studiile, învățământul și lucrul într-un alt stat membru să fie ceva firesc”, a declarat vicepreședintele CE pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen.

În cadrul reuniunii de la Roma, din martie 2017, liderii europeni s-au angajat să creeze o „Uniune în care tinerii să se bucure de cea mai bună educație și formare și în care să poată să studieze și să își găsească locuri de muncă pe întregul continent”. CE este de părere că educația și cultura pot fi o parte importantă a soluției la problemele pe care le reprezintă îmbătrânirea forței de muncă, informatizarea permanentă, necesarul de competențe în viitor, necesitatea de promovare a discernământului și a alfabetizării mediatice într-o epocă în care „adevărul alternativ” și dezinformarea se pot propaga online, precum și necesitatea de consolidare a sentimentului de apartenență în fața populismului și a xenofobiei.

Ponderea persoanelor care participă la o activitate de învățare pe tot parcursul vieții, 25% până în 2025

Potrivit Comisiei Europene, spațiul european al învățământului ar trebui să includă:

● transformarea mobilității într-o realitate a tuturor, pe baza experiențelor pozitive dobândite cu ocazia programului Erasmus+ și a activității Corpului european de solidaritate, prin extinderea participării la acestea, precum și prin crearea unei legitimații de student UE care să ofere o nouă modalitate, ușor de utilizat, de a stoca informații privind parcursul universitar al unei persoane;

● recunoașterea reciprocă a diplomelor, prin inițierea unui nou „proces Sorbona“, după modelul „procesului Bologna“, în vederea pregătirii terenului pentru recunoașterea reciprocă a diplomelor de licență și de bacalaureat;

● consolidarea cooperării privind dezvoltarea programelor școlare, prin formularea de recomandări pentru a asigura faptul că sistemele educaționale transmit toate cunoștințele, aptitudinile și competențele considerate esențiale în lumea de astăzi;

● îmbunătățirea învățării limbilor străine, prin stabilirea unui nou etalon pentru ca toți tinerii europeni absolvenți ai învățământului secundar superior să stăpânească bine două limbi în plus față de limba sau limbile lor materne până în 2025;

● promovarea învățării pe tot parcursul vieții, pentru a aduce la 25%, până în 2025, ponderea persoanelor care participă la o astfel de activitate;

● integrarea inovării și a competențelor digitale în învățământ, prin promovarea formării inovatoare și informatizate și prin elaborarea unui nou Plan de acțiune pentru învățământul informatizat;

● sprijinirea cadrelor didactice, prin creșterea numărului de profesori care participă la programul Erasmus+ și la rețeaua de eTwinning și prin furnizarea de orientări privind dezvoltarea profesională a profesorilor și a cadrelor de conducere din învățământ;

5% din PIB pentru investiții în domeniul învățământului în fiecare stat membru

● crearea unei rețele a universităților europene, astfel încât universitățile europene de renume mondial să poată colabora fără probleme peste granițe, precum și sprijinirea instituirii unei Școli de guvernanță europeană și transnațională;

● investiții în învățământ, prin folosirea Semestrului european pentru a sprijini reformele structurale de îmbunătățire a politicii în domeniul educației, prin utilizarea fondurilor UE și a instrumentelor investiționale ale UE la finanțarea învățământului și prin stabilirea nivelului de 5% din PIB pentru investiții în domeniul învățământului în fiecare stat membru;

● conservarea patrimoniului cultural și încurajarea unui sentiment de identitate și de cultură europeană, prin dezvoltarea – profitând de ocazia creată de Anul European al Patrimoniului Cultural 2018 – a unei Agende europene pentru cultură și prin elaborarea unei Recomandări a Consiliului privind valorile comune, învățământul incluziv și dimensiunea didactică europeană;

● consolidarea dimensiunii europene a postului Euronews, creat în 1993 de mai multe televiziuni publice europene, cu scopul de a obține un canal TV european care să furnizeze informații independente și de înaltă calitate, cu o perspectivă paneuropeană.

Context

Responsabilitatea de bază pentru politicile din domeniul educației și al culturii revine statelor membre, la nivel național, regional și local. Uniunea Europeană a jucat însă un important rol complementar de-a lungul anilor. Acest fapt se confirmă în special când vine vorba despre activitățile transfrontaliere. De exemplu, după 30 de ani de existență, programul Erasmus (Erasmus+ începând din 2014) a permis unui număr de 9 milioane de persoane să studieze, să se formeze, să predea sau să facă voluntariat într-o altă țară.

În ultimul deceniu, UE a pus la punct și o serie de instrumente cu caracter neobligatoriu care să poată fi folosite de statele membre atunci când formulează politicile naționale în domeniul educației. Din 2000, statele membre cooperează în Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării, care stabilește obiective și etaloane comune.

În 2010, UE și-a stabilit două obiective educaționale în cadrul Strategiei Europa 2020, în domeniul cărora s-a realizat deja un progres real. Abandonul școlar timpuriu a scăzut de la 13,9%, în 2010, la 10,7%, în 2016, cu un obiectiv de atingere a valorii de 10% până în 2020. Absolvirea învățământului terțiar a crescut la 39,1% în 2016, de la 34% în 2010, cu un obiectiv de atingere a valorii de 40% până în 2020.