Creditarea – o șansă reală de depășire a dificultăților crizei
Numărul 19, 19-25 mai 2021 » Comentariul ediției
Este cât se poate de firesc interesul deosebit al profesioniștilor contabili față de evoluția opiniilor exprimate sistematic de întreprinzătorii-clienți față de șansele propriilor afaceri. Este vorba despre opinii împărtășite organizatorilor de diverse sondaje, cele mai multe consacrate resurselor financiare necesare pentru un business eficient, deziderat major mai ales în vremuri de criză. Acestui interes i-a răspuns un recent sondaj derulat de Banca Națională a României pe tema creditării companiilor nefinanciare și a populației. Respectivul tandem – companii și populație – este nu numai complementar, ci și se condiționează reciproc, deoarece afacerile depind, într-o măsură foarte mare, tocmai de gradul de solvabilitate a consumatorului final, respectiv gospodăriile populației.
Publicarea rezultatelor sondajului a coincis cu apariția unei informații, tot de la BNR, privind atingerea celui de-al doilea maxim lunar din ultimii 14 ani la creditele noi acordate companiilor. La finalul primului trimestru din acest an, volumul finanțărilor a depășit 9,3 miliarde lei, cu 30% peste nivelul din perioada corespunzătoare a anului 2020. Pe acest fond s-au exprimat opiniile care au acoperit, la rândul lor, primul trimestru din 2021. Astfel, am avut posibilitatea să consemnăm două aspecte esențiale: instituțiile de credit au menținut relativ constante standardele cu care operează când acordă împrumuturi, atât pentru companii, cât și pentru populație, precum și consemnarea, în premieră, a faptului că, în ultimele cinci trimestre, așteptările privind situația generală a economiei nu se mai înscriu printre primii factori care au contribuit la modificarea condițiilor de creditare. Avem de-a face cu unele relative relaxări ale respectivelor standarde, în raport, în special, cu evoluția cererii de credite. Ideea de bază poate fi formulată în trei cuvinte: constant, moderat, relativ.
Astfel, circa 79% dintre bănci, în cazul creditelor pe termen scurt, respectiv 92% dintre acestea, în cazul creditelor pe termen lung, consideră că standardele pentru acordarea acestor împrumuturi s-au păstrat nemodificate. În cazul IMM-urilor, majoritatea entităților respondente consideră că standardele de creditare s-au menținut constante, un sfert dintre acestea raportând relaxarea într-o anumită măsură a condițiilor aplicate împrumuturilor pe termen scurt. Așteptările pentru trimestrul II sunt preponderent în favoarea păstrării nemodificate a standardelor, indiferent de dimensiunea companiei și de maturitatea creditului.
Cele mai multe instituții de credit (88%) au raportat o evoluție constantă a cererii destinate companiilor la nivel agregat, circa 12% considerând, însă, că interesul pentru finanțare a fost moderat mai scăzut în primul trimestru al anului 2021. În cazul împrumuturilor acordate pe termen scurt, indiferent de dimensiunea companiei, peste jumătate dintre entitățile respondente au indicat menținerea neschimbată a solicitărilor de credite, 29% au semnalat o scădere moderată, iar 13%, în cazul corporațiilor, respectiv 16%, în cazul IMM-urilor, au apreciat că cererea a fost moderat mai mare. Pentru cel de-al doilea trimestru, băncile autohtone estimează păstrarea nemodificată a cererii de credite sau, în unele cazuri, creșterea moderată a acesteia.
La rândul ei, ponderea creditelor solicitate de companiile nefinanciare și respinse s-a menținut relativ constantă în trimestrul I față de cele trei luni precedente. În cazul IMM-urilor, ponderea cea mai mare în rândul băncilor au avut-o rapoartele privind creșterea numărului solicitărilor respinse în trimestrul I 2021.
În contextul evocat, instituțiile de credit au continuat să reevalueze riscurile asociate, în sensul diminuării progresive a ponderii băncilor care, la debutul pandemiei, considerau că firmele au devenit mai riscante din perspectiva acordării de împrumuturi. Astfel, cele mai riscante rămân microîntreprinderile și întreprinderile mici, în timp ce, pentru corporații și întreprinderi mijlocii, riscul s-a menținut relativ constant. Cum era de așteptat, turismul, transportul, comunicațiile și poșta se mențin în topul sectoarelor considerate drept riscante. În contrast, sectorul agricol este evaluat drept mai puțin riscant.
În ceea ce privește populația, reținem că standardele de creditare nu au înregistrat modificări importante în primul trimestru din 2021. Așteptările pentru următoarele trei luni vizează preponderent păstrarea neschimbată a standardelor de creditare aferente împrumuturilor imobiliare (79% dintre bănci), în timp ce 21% dintre instituțiile respondente mizează pe relansarea într-o anumită măsură a acestora, inclusiv în cazul împrumuturilor de consum.
Așadar, nu încape îndoială că stările de spirit relevate de rezultatele sondajului BNR sunt bazate pe realități, pe sintetizarea experiențelor acumulate nu numai în anul trecut, ci și în primul trimestru din 2021. Optimismul prudent manifestat de respondenți constituie, el însuși, o calitate incontestabilă a punctelor de vedere exprimate într-o manieră profesionistă. În acest fel pot fi lesne identificate și premisele unor creditări mai consistente ca prefață la șansele de relansare economică relevate de diminuarea efectelor crizei actuale, tocmai printr-un realism cert „altoit” pe responsabilitatea care a urmat și urmează același trend pozitiv.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial