Creștere de 6,6% în transportul aerian de pasageri pe aeroporturile din România, în T1
Telex » Știri 19 iunie 2019
Transportul aerian de pasageri înregistrat pe aeroporturile din România a crescut cu 6,6% în primul trimestru al anului, până la 4,644 milioane de persoane, faţă de 4,356 milioane consemnate în aceeaşi perioadă a anului 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), citate de Agerpres. Conform statisticii, în primele trei luni din 2019, atât transportul comercial internaţional de pasageri, cât şi transportul de mărfuri (inclusiv poştă) al aeroporturilor deţin ponderile cele mai însemnate în total, astfel: transportul de pasageri – de 87,1% la pasageri îmbarcaţi şi 86,1% la pasageri debarcaţi; transportul de mărfuri (inclusiv poştă) – de 98,3%, atât la mărfuri încărcate, cât şi la mărfuri descărcate.
Datele INS relevă faptul că ponderile cele mai mari în ceea ce priveşte transportul de pasageri şi mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă - Bucureşti, Avram Iancu - Cluj-Napoca şi Traian Vuia - Timişoara.
Activitatea aeroporturilor care au înregistrat cele mai mari ponderi în ceea ce priveşte transportul de pasageri şi mărfuri se prezintă după cum urmează: Henri Coandă - Bucureşti - cu 1,539 milioane de pasageri îmbarcaţi şi 1,446 milioane de pasageri debarcaţi, respectiv 4.371 tone mărfuri încărcate şi 4.920 tone mărfuri descărcate; Avram Iancu - Cluj-Napoca cu 294.300 de pasageri îmbarcaţi şi 268.700 pasageri debarcaţi, respectiv 344 tone mărfuri încărcate şi 490 tone mărfuri descărcate; Traian Vuia - Timişoara, cu 172.700 pasageri îmbarcaţi şi 162.300 pasageri debarcaţi, respectiv 435 tone mărfuri încărcate şi 829 tone mărfuri descărcate.
În transportul internaţional de pasageri, primele zece aeroporturi de origine (de unde provin pasagerii debarcaţi în România), stabilite după numărul pasagerilor în curse regulate, sunt: Londra - Luton (202.573 de pasageri), Milano-Bergamo (99.570), Munchen (84.707), Tel Aviv (76.630), Viena (73.209), Roma - Ciampino (65.464), Madrid - Barajas (63.450), Istanbul - Ataturk (60.655), Bologna (50.151) şi Paris - Charles de Gaulle (48.093).
În ceea ce priveşte îmbarcările, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru: Londra-Luton (223.692), Milano-Bergamo (110.716), Munchen (93.419), Tel Aviv (80.017), Viena (77.439), Roma - Ciampino (70.058), Madrid - Barajas (66.938), Istanbul - Ataturk (57.945), Bologna (54.595) şi Amsterdam - Schipol (53.270).
Potrivit sursei citate, principalele ţări (după aeroportul de origine) de unde au sosit pasagerii curselor aeriene regulate debarcaţi în România au fost: Italia - cu 369.636 de pasageri, Regatul Unit al Marii Britanii (335.724), Germania (275.106), Spania (157.073), Franţa (120.271), Israel (80.112), Austria (73.209), Belgia (70.012), Turcia (69.179) şi Olanda (64.797).
Totodată, după ţara de destinaţie, cei mai mulţi pasageri în curse regulate s-au îmbarcat pentru: Italia (409.898), Regatul Unit al Marii Britanii (371.550), Germania (308.845), Spania (169.653), Franţa (126.015), Israel (83.456), Austria (77.439), Belgia (77.221), Olanda (75.322) şi Turcia (65.905).
Cele mai însemnate ponderi în transportul intern au fost înregistrate pentru aeroporturile: Henri Coandă - Bucureşti, Traian Vuia - Timişoara şi Avram Iancu - Cluj-Napoca.
În trafic intern, activitatea principalelor aeroporturi româneşti se prezintă astfel: Henri Coandă - Bucureşti a realizat 49,4% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, 10,4% în total tone mărfuri încărcate şi 46,4% în numărul total de zboruri; Traian Vuia - Timişoara cu 17,6% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, 56,3% în total tone mărfuri încărcate şi 14% în numărul total de zboruri; Cluj-Napoca cu 14,9% în numărul total de pasageri îmbarcaţi, 33,3% în total tone mărfuri încărcate şi 14,3% în numărul total de zboruri.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice