Piața de factoring a înregistrat o creștere-record cu 30% față de anul trecut, atingând un nivel de aproximativ 7,85 miliarde de euro, din care operațiunile de factoring intern au reprezentat 6,78 miliarde de euro, un plus de 34% față de 2022, relevă studiul anual al pieței derulat de Asociația Română de Factoring (ARF), relatează Agerpres. Din punct de vedere al cifrei de afaceri a companiilor care au accesat finanțări de tip factoring, ponderile rămân relativ stabile față de anul trecut, astfel că societățile cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro reprezintă 41% din volumul total al creanțelor cesionate prin factoring, în timp ce companiile cu cifră cuprinsă între 5 și 50 de milioane de euro reprezintă 35%. Restul volumelor aparțin companiilor cu afaceri sub 5 milioane de euro.

Din totalul creanțelor cesionate la factoring intern, contribuția cea mai mare (46%) este din partea companiilor din zona București-Ilfov (3,36 miliarde euro). La polul opus se află companiile din zona de dezvoltare Nord-Est (2% din totalul creanțelor cesionate în structuri de factoring intern și de export), acestea cesionând, prin factoring, creanțe de 151 milioane euro.

"Aportul regiunilor economice ale României la dezvoltarea pieței de factoring urmează cumva clasamentul acestora în funcție de nivelul activității economice, exprimat în PIB per capita. Astfel, regiunea București - Ilfov, care se află în fruntea clasamentului, are un nivel de 5 ori mai ridicat decât zona de nord-est a țării, iar, în ceea ce privește factoringul, volumele administrate prin factoring sunt chiar de peste 20 de ori mai mari", a declarat Bogdan Roșu, președinte ARF.

În ceea ce privește profilarea pieței de factoring pe sectoare, FMCG (bunuri de larg consum, n.r.) a recuperat din diferența înregistrată anterior față de sectorul "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare", la nivelul general al pieței, ambele segmente având o contribuție de peste 17% (echivalentul a peste 1,3 miliarde euro).

Dacă în cazul factoringului intern, FMCG este primul contributor, cu 18%, în timp ce "Metale, Chimicale, Apă, Reciclare" aduce doar 11% din aceste volume, în cadrul tranzacțiilor de export rolurile sunt inversate, FMCG contribuind cu doar 8%, de aproximativ 8 ori mai puțin decât "Metale, Chimicale, Apa, Reciclare".

În materie de sume absolute, creșterile cele mai importante au fost înregistrate de energie (+237%), produse farmaceutice, sănătate și asistență socială (+95%) și agricultură, pescuit, produse alimentare (+63%).

În topul domeniilor care au accesat finanțări de factoring intern în 2022, din punct de vedere valoric, se află: FMCG - bunuri de larg consum - 1,2 miliarde de euro; autovehicule, utilaje, echipamente - 866 milioane de euro; electronice, informații și telecomunicații - 847 de milioane de euro; metale, chimicale, apă, reciclare - 735 milioane de euro; energie - 770 milioane de euro; silvicultură, prelucrare lemn, construcții - 633 de milioane de euro; agricultură, pescuit, produse alimentare - 493 de milioane de euro; transport și depozitare - 244 de milioane de euro; produse farmaceutice, sănătate și asistență socială - 185 de milioane de euro.

Tranzacțiile internaționale au avut o contribuție combinată de 13,5%, cu o cifră totală a operațiunilor de export de 910 milioane de euro, în creștere cu 15% față de anul anterior, în timp ce importul a atins 150 de milioane de euro, în creștere cu 15%.

Din cercetarea ARF reiese și faptul că volumul cel mai mare de operațiuni de factoring de export a fost realizat de companiile din regiunea Sud-Vest Oltenia, cu aproximativ 278 milioane de euro. Nivelul acestor rulaje, coroborat cu numărul de companii care au accesat soluțiile de factoring de export în această zonă (23), denotă însă o concentrare puternică. La nivelul general al pieței, Bucuresti-Ilfov reprezintă 46% din totalul creanțelor cesionate în structuri de factoring intern și de export și 24% din totalul companiilor care au ales aceste soluții (aderenti). În ceea ce privește numărul aderenților, restul regiunilor au înregistrat contribuții relativ egale, între 8% și 13%.

Datele ARF mai relevă și un alt aspect legat de întârzierea medie la plată a debitorilor față de termenele contractuale. Astfel, anul trecut, întârzierea medie la plată a fost de 7 zile, în creștere de la 5 zile in 2021.

"Ne aflăm într-un context geopolitic, dar și economic, complicat. Pe fondul continuării conflictului militar din Ucraina, ne așteptăm ca volatilitatea prețurilor resurselor naturale, în special petrol, gaze, dar și cereale, să rămână un factor important în evoluția economică. Inflația este încă la un nivel foarte ridicat, cu estimări de reducere rezervat optimiste pentru 2023, ceea ce va menține sus nivelul dobânzii de referință. Deficitul bugetar este foarte mare și, pentru a putea acoperi cheltuielile actuale, dar și potențialele creșteri de cheltuieli sociale, fiind an pre-electoral, nu excludem să vedem creșteri de taxe anul acesta. Pe de altă parte, dacă reușim să ne atingem țintele de proiecte, vom putea accesa multe oportunități din programul PNNR, care înseamnă investiții, creare de locuri de muncă, taxe platite, deci creștere economică, companiile fiind susținute din plin, ca în fiecare ciclu economic, de produsele de factoring", a adăugat Bogdan Roșu.

Studiul privind piața de factoring la 2022 a fost derulat de IPSOS România, în conformitate cu regulile Codului Internațional de Cercetare de Piață și Sociologică ICC/ESOMAR, la studiu fiind invitați să participe: membrii ARF - Access Financial Services IFN, Banca Comercială Română, BRD - Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, Eximbank, IFN Next Capital Finance, ING Bank România, Intesa Sanpaolo Bank, OTP Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank, Unicredit Bank, precum și alte instituții financiare non-membre.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)