Era de așteptat ca dezbaterile declanșate de publicarea comunicatului referitor la evoluția Produsului Intern Brut (PIB) în primul trimestru al anului în curs să continue și să se diversifice sub semnul preocupărilor pe deplin îndreptățite privind șansele economiei noastre naționale de a depăși impactul crizelor globale. Firește, comparațiile cu situația din diferite țări membre ale Uniunii Europene atestă un parcurs pozitiv, însă, cum am mai avut prilejul să observăm cu o undă de dezamăgire, sporul de PIB a fost de numai 0,1%.

Chiar dacă abia după 8 iunie – când se vor publica datele despre dinamica resurselor și utilizărilor PIB – va fi posibilă o dezbatere mai aprofundată, în momentul de față, există o serie de elemente relevante cel puțin pentru o evaluare preliminară. Ne referim, în special, la evoluția celor două ramuri care au ponderea cea mai mare în formarea produsului intern brut, respectiv industria și comerțul. Ponderile acestora sunt apropiate, în jur de 20 de procente, însă importanța lor economico-socială ne apare cu mult mai mare, deoarece fac legătura între producție și consum prin valorile adăugate mai consistente, comparativ cu alte domenii de activitate.

Neîndoios, inflația și-a spus și își spune cuvântul asupra întregii activități economice, determinând și reducerea ratei de creștere a consumului, dar nu numai atât. Bunăoară, cifra de afaceri în luna martie a fost mai mică față de perioada similară din 2022 în industria bunurilor de folosință îndelungată, subramură care încorporează un volum mai mare de valoare adăugată.

O altă conexiune esențială vizează locul și rolul comerțului internațional, inclusiv în cazul comerțului intercomunitar, în determinarea volumului și valorii producției industriale. Deficitul din trimestrul I față de perioada corespunzătoare din 2022 a fost de peste 6 miliarde de euro la capitolul bunuri, respectiv în domenii în care ponderea industriei este considerabilă. Totodată, activitatea din această ramură a fost marcată de diminuarea exporturilor în țările din vestul continentului, ca urmare a contracției economiilor lor naționale, tendință care pare să se accentueze pe fondul unei evidente apropieri de o primă fază a recesiunii.

Evoluțiile din sfera comerțului internațional sunt, la rândul lor, strâns legate de necesitățile generate de dinamica datoriei externe. Rata serviciului acestei datorii pe termen lung a fost, în primul trimestru din 2023, de 14,6%, e drept, ceva mai mică față de cea din perioada similară a anului trecut, însă cu o povară mare pentru vistieria țării. Nu trebuie neglijat nici faptul că și gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, deși are tendința de creștere, a fost în primul trimestru de 90,9%.

Nu s-a produs nici revirimentul așteptat în ceea ce privește procesul investițional, în special cel al investițiilor străine directe. Ele au însumat aproape 2,6 miliarde de euro, față de aproape 2,9 miliarde de euro în primul trimestru din 2022.

Mai pot fi abordate și alte aspecte care vizează resorturile creșterii economice, însă, negreșit, se cer luate în considerare prognozele pentru întregul an 2023. Toate indică sporuri superioare mediei estimate pe ansamblul Uniunii Europene. Frapează, însă, diferențele. În timp ce Executivul de la Bruxelles avansează o creștere de 3,2%, Fondul Monetar Internațional anticipează un spor de 2,6%, iar Banca Mondială, de numai 2,4%. În condițiile în care contează enorm nu numai un procent, ci și o zecime din acesta, diferențele respective se cer examinate cu multă atenție în vederea identificării factorilor care pot să genereze mai multă valoare adăugată la scara întregii noastre economii naționale.

Dezbaterile la care ne-am referit la începutul comentariului de față se diferențiază, la rândul lor, prin accentul pus pe un anumit aspect al factorilor cu acțiune pozitivă, ceea ce atestă conștientizarea tendințelor care au cele mai mari șanse de a se manifesta de-a lungul întregului an. Ele sunt consonante cu opiniile majorității managerilor, iar acest proces confirmă unitatea dintre stările de fapt și stările de spirit, ceea ce, de regulă, constituie cheia succesului în toate activitățile economico-sociale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)