Solvabilitatea sectorului bancar, de 22,3%, este adecvată și superioară mediei europene, iar indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătățire față de anul 2022, a declarat, la un evenimeent de profil, Csaba Balint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, citat de Agerpres. "Sistemul nostru bancar a înregistrat progrese importante în ultimii 15 ani. Dacă înainte de 2008 - 2009, intermediarii financiari au lăsat impresia mai multor semne de slăbiciune - unii ar zice, specifice unei economii de piață relativ tânără -, precum punerea accentului excesiv pe extinderea cotei de piață într-un context în care debitorii nu aveau încă suficientă pregătire pentru a gestiona șocurile adverse, astăzi, putem observa participanți la piață care au parcurs transformări semnificative. Sistemul este mai solid, cu majoritatea indicatorilor financiari și prudențiali calculați de EBA (Autoritatea Bancară Europeană) în «zona verde», în pofida provocărilor asociate crizei sanitare și situației geopolitice din regiune, dar și a turbulențelor manifestate în primul trimestru al anului în sectoarele bancare din SUA și Elveția. Solvabilitatea sectorului, de 22,3%, este adecvată și superioară mediei europene, indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătățire față de anul 2022, principalii indicatori de calitate a activelor, rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut conform EBA", a spus Csaba Balint.

Acesta a participat la o conferință dedicată industriei bancare și financiare organizate de Institutul Național de Statistică și Grupul de presă MediaUno, în cadrul "Bucharest Leaders' Summit: The Highway to Succes".

Potrivit lui Csaba Balint, profitabilitatea sectorului bancar a continuat să crească, în timp ce ponderea cheltuielilor operaționale în active, de 2,2% în septembrie 2023, valori anualizate, a cunoscut o îmbunătățire cu circa un punct procentual în ultimii 10 ani.

"Băncile cu acționariat majoritar autohton au continuat să-și întărească poziția în cadrul sectorului bancar românesc, ajungând să dețină o treime din activele bancare și să atragă 34% din depozitele plasate de sectorul privat. Creditarea companiilor a fost îndreptată prioritar către firmele cu capital autohton, o pondere de circa 70% din totalul creditelor acordate companiilor. Cu toate că indicatorii specifici profitabilității bancare se mențin ridicați, atât rentabilitatea activelor bancare, cât și cea a capitalurilor se situează sub valorile observate istoric în ultimul deceniu la nivelul companiilor din economia reală, atât la nivel agregat, cât și pe sectoare economice. De asemenea, persistă diferențe structurale între instituții, în funcție de dimensiune, băncile de talie mare sunt semnificativ mai profitabile, și guvernanță corporativă. Experiența anului 2020 a evidențiat învățămintele profunde din trecut. În timpul pandemiei COVID-19, sistemul bancar a demonstrat reziliență și, spre deosebire de criza din 2008, a devenit parte a soluției, nu a problemei", a afirmat el.

Reprezentantul BNR a precizat că banca centrală se concentrează asupra consolidării continue a relațiilor de cooperare în domeniul stabilității financiare și a politicilor macroprudențiale cu autoritățile europene și internaționale relevante în vederea atingerii stabilității financiare pe plan național.

"Stabilitatea financiară reprezintă o condiție esențială pentru transmiterea eficientă a politicii monetare și contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Deși s-au făcut progrese notabile, nivelul redus al educației financiare reprezintă încă un obstacol în calea către maturizarea economică. Băncile au început să adopte o abordare din ce în ce mai proactivă în acest sens, iar populația arată un interes sporit în înțelegerea mai profundă a funcționării sectorului financiar. De asemenea, Banca Națională a României derulează diverse proiecte pentru a îmbunătăți gradul de educație financiară începând din școli și terminând cu antreprenorii. Cunoștințele relativ limitate în privința fenomenelor financiare pot explica multe din neînțelegerile și situațiile complicate pe care le observăm în discursurile publice. Un nivel mai ridicat al educației financiare ne-ar ajuta să înțelegem că sistemul bancar, banii și creditul sunt instrumente și, odată ce învățăm să folosim aceste instrumente, putem rezolva probleme practice. Astfel, îndemnul meu către dumneavoastră este să perseverați în programele educaționale, contribuind astfel la îmbunătățirea contextului din România. O educație financiară solidă în rândul populației și al antreprenorilor concomitent cu un sistem financiar bine pregătit sunt condiții fundamentale pentru atingerea statutului de țară dezvoltată", a spus Csaba Balint.

El a făcut referire și la politica fiscală, menționând că "din păcate, și în acest domeniu mai este mult, foarte mult de lucrat".

"Într-o lume ideală, consolidarea fiscală începe prin eficientizarea cheltuielilor. Următorul pas natural este îmbunătățirea colectării, iar după aceea, dacă sunt necesare resurse suplimentare pentru a asigura servicii publice de calitate, poate fi luată în considerare și o creștere a taxării. Însă, realitatea anului 2023 este departe de această imagine ideală. Ultimii trei ani au fost marcați de o înlănțuire de evenimente nefaste, începând cu pandemia, criza energetică și tensiunile geopolitice. Deficitul bugetar era ridicat și înainte de pandemie, iar acum continuăm să ne confruntăm cu această problemă, cauzele fiind de natură structurală, iar situația economică și socială devine tot mai adversă. În acest context, implementarea consolidării fiscale, împreună cu menținerea coeziunii sociale, este o provocare extrem de complicată. Banca Națională a României sprijină orice mix de politici condiționat ca el să fie unul realist", a susținut oficialul BNR.

În ceea ce privește piața de capital, acesta a apreciat că se observă o evoluție pozitivă și că fiecare listare și fiecare investitor nou atras aduc o contribuție semnificativă la dezvoltarea ei.

"Atât sistemul bancar, cât și piața de capital au un rol crucial într-o economie: ambele facilitează transferul de capital de la cei care doresc să economisească către cei care doresc să investească și, în final, contribuie la crearea de valoare. În ceea ce privește contextul economic, este de menționat faptul că, după o revenire deosebit de rapidă în perioada anilor 2021-2022, primele nouă luni ale anului curent au fost caracterizate de o încetinire semnificativă a economiei românești, până la o creștere a PIB de doar 1,1%, pe seria brută. Temperarea creșterii PIB s-a produs pe fondul slăbirii cererii externe și cererii interne. Atât zona euro, partenerul nostru principal, cât și țările din regiunea Europei Centrale și de Est trec printr-o perioadă complicată, cu impact puternic negativ asupra performanței exporturilor românești, iar după epuizarea economisirilor forțate disiparea graduală a cererii amânate - și într-un context caracterizat de incertitudini ridicate - gospodăriile au devenit mai prudente, punând un accent sporit pe economisire în detrimentul consumului", a menționat Csaba Balint.

Potrivit acestuia, formarea brută de capital fix a înregistrat o evoluție favorabilă, în principal datorită fondurilor europene. El a susținut că 2024 ar putea să fie încă un an cu o creștere a PIB relativ slabă, în contextul în care se preconizează o reaccelerare marginală, de la 0,5% la 0,8%, și incertă a economiei zonei euro. Deși, conform așteptărilor, ritmul creșterilor salariale îl va depăși pe cel al prețurilor de consum, consumul ar putea înregistra doar o ușoară revenire, după ce gospodăriile ar putea rămâne relativ precaute pe fondul contextului caracterizat de incertitudini importante.

În cazul investițiilor, cât și al economiei în ansamblu, accesarea și utilizarea fondurilor europene rămâne crucială. Potrivit lui Csaba Balint, balanța riscurilor asociate perspectivelor economice pare să fie înclinată în jos. În ceea ce privește inflația, în perioada noiembrie 2022 - octombrie 2023, rata anuală a inflației headline s-a redus de la 16,8%, la 8,1%.

"Practic s-a înjumătățit fără ca economia să intre, cel puțin până acum, într-o recesiune propriu-zisă, cu scăderi semnificative de PIB. Pe lângă măsurile de politică monetară, procesul dezinflaționist accentuat este asociat și cu disiparea graduală a efectelor directe și indirecte ale șocului global de tip cost-push. Deși componenta externă a inflației se epuizează, impactul factorilor interni, precum creșterea accentuată a costurilor unitare cu forța de muncă și presiunile care provin dintr-un deficit bugetar ridicat, este puternic resimțit în continuare. Segmentul bunurilor nealimentare și, mai ales, cel al serviciilor de piață CORE indică faptul că problema fundamentală a inflației la rădăcină nu a fost soluționată încă. Atât cele mai recente date, cât și experiențele istorice, și, în acest sens, o analiză cuprinzătoare a fost publicată recent de către FMI, sugerează că gestionarea provocării fundamentale/interne a inflației necesită o perioadă relativ îndelungată și, ca atare, ar fi prematur să discutăm deja despre reducerea dobânzii de politică monetară, o abordare prudentă, aplicată și de băncile centrale mari ale lumii - Fed și BCE. Pentru a analiza oportunitatea inițierii procesului de relaxare, consider că ar fi important să avem mai multe date, informații ce reconfirmă scenariul nostru de bază, conform căruia, pe termen mediu, inflația se va întoarce la un nivel apropiat țintei în mod sustenabil", a adăugat Csaba Balint.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)