În aceste zile, Institutul Național de Statistică (INS) a dat publicității Comunicatul referitor la activitatea unităților cultural-artistice în anul 2023. În acest fel, avem posibilitatea de a cunoaște elementele cuantificabile ale informațiilor pe care le comunicăm cu fiecare ediție a rubricii noastre consacrate modului în care populația țării își petrece timpul liber sub semnul preocupărilor de îmbogățire continuă a cunoștințelor și de recreere într-un mod plăcut și util. În același timp, dinamicile prezentate de INS au o componentă calitativă evidentă. Dacă nu ar veni în întâmpinarea cerințelor celor mai diverși „consumatori” ai actului de cultură, cu siguranță, manifestările de profil nu s-ar bucura de interesul cunoscut.

Rezultatele sunt contradictorii, însă predomină o serie de creșteri semnificative. De exemplu, rețeaua bibliotecilor a inclus 8.263 unități, mai puține cu 109 față de anul precedent. Acestea au dispus de circa 153 de milioane de volume. A continuat, însă, să se înregistreze mari diferențe între fondul de carte din mediul urban și cel din mediul rural, în defavoarea acestuia din urmă. Numărul de utilizatori activi ai bibliotecilor a fost de 2,4 milioane de persoane, distribuția acestora evidențiind preponderența utilizării bibliotecilor școlare (53,3%) și a celor publice (34,8%). Numărul volumelor eliberate a fost de aproape 20 de milioane, în creștere cu 600.000 față de anul 2022. Un utilizator activ a împrumutat, în medie, 8 volume/an. Rețeaua de biblioteci publice, care include 1.853 de unități, a pus la dispoziția publicului aproximativ 42 milioane de cărți și de periodice tipărite. Dacă aceste date sunt raportate la numărul de locuitori rezultă că, la o bibliotecă publică au revenit, în medie, 10.300 de cititori, iar la un locuitor, tot în medie, 2,2 volume. Un utilizator activ a împrumutat de la bibliotecile publice, în medie, 11,5 volume.

Un alt capitol important al statisticii oficiale a vizat activitatea muzeelor și colecțiilor publice, rețea care a cuprins, în anul precedent, 464 unități de bază, cu o creștere modestă de 18 unități față de 2022. Această rețea a pus la dispoziția publicului 33,5 milioane de bunuri culturale și naturale, ceea ce a marcat o creștere cu 713.000 de asemenea exponate, comparativ cu anul 2022.

Numărul vizitatorilor de muzee și colecții publice, grădini botanice, zoologice, acvarii și rezervații naturale a fost de circa 19 milioane, în creștere față de anul 2022, cu peste 3 milioane de persoane.

Datele statistice prezentate de INS se referă și la rețeaua instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte, care a inclus 175 unități de bază, ceea ce marchează o creștere de numai 3 unități față de 2022. Numărul spectatorilor la acest gen de activități a fost mai mare față de același referențial, reprezentațiile – peste 24.000 – fiind urmărite de peste 6 milioane de spectatori.

Un interes nu mai puțin semnificativ prezintă activitatea editorială. În anul precedent au funcționat 525 de unități de profil, în creștere cu 14 unități față de anul 2022. Cele 300 de edituri profilate pe „producția” de ziare (cotidiene și necotidiene) au publicat 240 de titluri tipărite și 289 de titluri online. Numărul titlurilor publicațiilor periodice editate în 2023 a fost de 1.305 tipărite și 562 online.

Mai consemnăm că producția națională cinematografică pentru marele ecran a inclus 49 de filme, din care 33 de lung metraj și 16 de scurtmetraj. În anul trecut au fost distribuite în cinematografe 1.590 de filme, vizionate de 13 milioane de spectatori, față de 11,2 milioane în 2022.

În același interval, programul de emisie al stațiilor de televiziune publice a fost de peste 61.000 de ore, iar cel al stațiilor de radio publice de 169.000 de ore. În același timp, în 2023, au funcționat 310 posturi de televiziune private și 599 posturi de radio private.

Deși toate aceste date arată că au avut loc creșteri modeste la aproape toate capitolele prezentate, se poate considera că datele furnizate de INS constituie o bună bază pentru analize aprofundate, astfel încât, la toate nivelurile și în toate sectoarele decizionale din sferele cultural-artistice să se adopte măsuri menite să determine evoluții mai favorabile, ca o necesitate obiectivă a procesului de cunoaștere de la nivelul individual până la cel național, ca premisă și efect al preocupărilor pentru îmbunătățirea calitativă a actului cultural-artistic.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)