Comisia Europeană (CE) a acționat rapid pentru a permite țărilor din UE să acorde ajutoare de stat la un nivel fără precedent în timpul crizelor recente însă eforturile de monitorizare a ajutoarelor pe care statele membre le-au acordat companiilor s-au diminuat, arată Curtea de Conturi Europeană (ECA), citată de Agerpres. În context, instituția precizează că trebuie analizată mai bine nevoia de ajutoare de stat pentru politica industrială a UE. „După criza generată de COVID-19 și după invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia Europeană a relaxat rapid reglementările sale în materie de ajutor de stat, astfel încât țările din UE să își poată sprijini companiile să se mențină pe linia de plutire. Reversul monedei a fost însă că aceasta nu a mai putut asigura la aceeași capacitate supravegherea sprijinului”, se arată într-un nou raport al Curții de Conturi Europene citat într-un comunicat al instituției.

Deși volumul ajutoarelor de stat a crescut substanțial din 2020, informațiile pe care Comisia le are la dispoziție cu privire la măsurile introduse de statele membre sau la impactul lor asupra concurenței nu sunt suficiente. Mai mult, mozaicul de norme prin care statele membre pot acorda ajutor de stat industriilor lor poate submina piața unică a UE, deoarece mijloacele financiare de care dispune fiecare țară diferă, subliniază sursa menționată.

Potrivit ECA, în UE este, de regulă, interzis să li se acorde companiilor ajutor din partea statului pentru că se poate denatura concurența pe piața internă. În anumite circumstanțe, însă, intervenția statului poate fi de dorit și chiar necesară, precizează Curtea.

Documentul menționat amintește, în context, că, în ultimii ani, Comisia Europeană a instituit trei cadre temporare privind ajutoarele de stat pentru a veni în sprijinul companiilor afectate de crize: mai întâi, după declanșarea pandemiei COVID-19 în 2020, apoi ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 și, recent, în 2023, pentru a facilita sprijinul în scopul Pactului verde european.

„UE nu trebuie să piardă din ochi ajutoarele de stat, pentru ca piața noastră internă să fie protejată și să se asigure o concurență liberă și echitabilă chiar și pe timp de criză. Cetățenii trebuie asigurați că ajutorul de stat este de fapt esențial și că soluțiile pe termen scurt nu ajung să dăuneze în cele din urmă pieței noastre interne”, a declarat George Hyzler, membrul Curții responsabil de acest audit, citat în comunicat.

Prin adoptarea primelor două cadre temporare de criză, Comisia a reacționat rapid la nevoia statelor membre de a utiliza ajutoarele de stat pentru a remedia perturbările economice cauzate de pandemie și de invadarea Ucrainei de către Rusia. Drept urmare, cheltuielile aferente ajutoarelor de stat în UE aproape că s-au triplat, de la circa 120 de miliarde de euro pe an, înainte de criză, la peste 320 de miliarde de euro în 2020 și 2021, pentru ca mai apoi, în 2022, să se situeze la aproape 230 de miliarde de euro, susține ECA. Pe de altă parte însă, condițiile conform cărora ajutorul de stat trebuia direcționat pentru a face față pandemiei nu au fost întotdeauna bine definite și nici nu erau axate suficient pe companiile cel mai grav afectate, subliniază instituția.

Totodată, Comisia și-a simplificat procedurile de examinare a notificărilor de cazuri de ajutoare de stat transmise de statele membre iar acest lucru a dus la perioade mai scurte de evaluare. În aceste condiții, o consecință negativă a fost că, uneori, Comisia a luat decizii în lipsa informațiilor suplimentare necesare în legătură cu mecanismele de finanțare care au fost în final instituite, precizează sursa citată.

„Pe durata crizelor, Comisia și-a redus și monitorizarea ajutoarelor de stat și nu a introdus o abordare structurată pentru detectarea cazurilor de ajutoare nenotificate. În același timp, ajutorul de stat este utilizat din ce în ce mai mult pentru a sprijini realizarea obiectivelor de politică industrială, cum ar fi consolidarea independenței strategice a UE și tranziția către o economie „zero net”. Drept urmare, UE se ghidează în prezent după un set complex de norme în materie de ajutoare de stat care nu sunt întotdeauna coerente sau care nu se sprijină pe analize economice suficiente. Și această situație compromite funcționarea eficace a pieței interne a UE, întrucât țările mai bogate ar putea cheltui mai mult decât altele, denaturând astfel condițiile de concurență echitabile”, se mai arată în comunicat. Auditorii observă și că, în prezent, nu este destul de transparent cine primește ajutoarele de stat. Mai exact, statele membre nu furnizează date complete și fiabile cu privire la ajutoarele efective pe care le acordă iar monitorizarea acestora de către Comisie este îngreunată.

În temeiul Tratatului privind funcționarea UE, statele membre trebuie să notifice Comisiei orice intenție de a acorda ajutoare de stat, sub rezerva excepțiilor aplicabile. Comisia evaluează apoi dacă acest ajutor este compatibil cu piața internă și decide dacă să îl aprobe sau să îl interzică. Tratatul prevede și că Executivul european trebuie să monitorizeze ajutoarele de stat din statele membre și să identifice cazurile de ajutor potențial ilegal.

Constatările auditorilor vin să confirme apelul făcut de Enrico Letta, în raportul său, la o abordare mai europeană a politicii industriale a UE, asigurându-se în același timp faptul că subvențiile dăunătoare nu pun în pericol condițiile de concurență echitabile. Ele sunt pertinente și în lumina raportului privind competitivitatea UE al lui Mario Draghi, întrucât întreprinderile europene concurează pe piețele mondiale împotriva întreprinderilor sprijinite de stat din alte țări, în special din China, Japonia și SUA, explică documentul elaborat de ECA.

Raportul special nr. 21/2024, intitulat „Ajutorul de stat pe timp de criză - Răspunsul a fost rapid, dar există deficiențe în monitorizarea efectuată de Comisie și incoerențe în cadrul de sprijin al obiectivelor de politică industrială ale UE”, este disponibil pe site-ul Curții.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)