Doar o treime din fondurile planificate pentru redresarea Uniunii Europene după pandemia de COVID-19 au ajuns la statele membre până la finele anului 2023 și există riscul ca absorbția fondurilor să încetinească și mai mult, iar proiectele să nu fie finalizate conform planificării, susține Curtea de Conturi Europeană (ECA), într-un raport citat de Agerpres. Instituit în februarie 2021, Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), un instrument în valoare de 724 miliarde euro, finanțează reforme și investiții din țările din UE, între începutul pandemiei COVID-19, în februarie 2020, și sfârșitul lui august 2026. El se axează pe șase domenii prioritare, inclusiv tranziția verde și transformarea digitală. Țările pot primi banii pe baza progreselor pe care le fac.

Auditorii au descoperit că, în primii trei ani ai Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), au existat întârzieri în plata fondurilor și în implementarea proiectelor. Obiectivele de a ajuta țările din UE să se redreseze în urma pandemiei de COVID-19 și de a spori reziliența acestora riscă astfel să nu fie atinse, se arată în raportul Curții de Conturi Europene. Ritmul în care Comisia Europeană efectuează plățile accelerează. Totuși, este posibil ca statele membre să nu fie în măsură să utilizeze sau să absoarbă fondurile în timp util, să nu reușească să își finalizeze măsurile planificate înainte de august 2026, termenul la care MRR expiră, și, astfel, să nu obțină beneficiile economice și sociale preconizate.

"Absorbția la timp a banilor din MRR este esențială: se pot evita astfel blocaje în realizarea măsurilor spre sfârșitul perioadei mecanismului și se reduce riscul unor cheltuieli ineficiente și eronate. Tragem un semnal de alarmă deoarece, până la jumătatea perioadei de aplicare a mecanismului, țările din UE au făcut uz de mai puțin de o treime din fondurile planificate și au atins mai puțin de 30% din jaloanele și țintele lor predefinite", a declarat Ivana Maletic, membră a Curții responsabilă de acest audit.

Auditorii se arată critici față de ritmul în care s-a utilizat cea mai mare parte a fondurilor până acum. Până la sfârșitul anului 2023, doar 213 miliarde de euro fuseseră transferați de Comisie în bugetele naționale, fără ca acești bani să fi ajuns neapărat la destinatarii finali, cum ar fi întreprinderi private, întreprinderi publice din domeniul energiei sau școli. De fapt, aproape jumătate din fondurile din MRR plătite celor 15 state membre care au furnizat informațiile necesare nu ajunseseră încă la destinatarii finali.

Potrivit raportului ECA, aproape toate țările au avut întârzieri în depunerea cererilor de plată către Comisie. Motivele erau diverse: inflația sau deficitele de aprovizionare, incertitudinile privind normele legate de mediu și capacitatea administrativă insuficientă. Conform situației de la sfârșitul anului 2023, ele depuseseră 70% din cererile planificate, pentru o sumă cu circa 16% mai mică decât se preconizase; din diferite motive, 7 țări nu primiseră deloc fonduri pentru îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și a țintelor. Comisia și statele membre au luat unele măsuri, în special în 2023, pentru a înlesni absorbția, dar este prea devreme deocamdată să se evalueze impactul lor.

În acest context, există riscul ca nu toate măsurile planificate să fie finalizate la timp. Până la finele anului 2023, s-au depus cereri la plată pentru mai puțin de 30% din totalul de peste 6.000 de jaloane și ținte. Mai rămân, deci, de îndeplinit, un număr semnificativ dintre acestea - posibil cele mai dificile. Cele mai multe țări au acordat prioritate reformelor înainte de a continua cu investițiile. Or, concentrarea investițiilor spre sfârșitul perioadei riscă să ducă la și mai multe întârzieri și să încetinească absorbția.

Nu în ultimul rând, plățile nu reflectă neapărat proporția și importanța jaloanelor și a țintelor. Cu alte cuvinte, ar putea fi plătite sume semnificative fără ca statele membre să fi finalizat măsurile respective. Auditorii subliniază că normele nu prevăd nicio dispoziție prin care să se recupereze fondurile plătite pentru jaloane și ținte deja atinse, în cazurile în care măsurile aferente nu sunt în cele din urmă finalizate.

Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) a pus la dispoziție o sumă totală maximă de 723,8 miliarde de euro, care include până la 338 de miliarde de euro sub formă de granturi și până la 385,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)