Politica de coeziune este un domeniu major de cheltuieli al UE. De-a lungul anilor, cheltuielile pentru coeziune din bugetul UE au fost afectate și de cel mai mare număr de erori, reiese dintr-un raport publicat de Curtea de Conturi Europeană (ECA), citat de Agerpres. Potrivit ECA, nivelul de eroare estimat nu e un indicator al fraudei, al ineficienței sau al risipei, ci o estimare a sumelor de bani care nu au fost utilizate în conformitate cu normele UE și cu normele naționale.

"Între ciclurile bugetare multianuale 2007-2013 și 2014-2020, nivelul total de eroare în cheltuielile pentru coeziune a scăzut de la 6% la 4,8%. O veste bună? Doar relativ, dat fiind că această cifră a rămas în fiecare an peste pragul de 2% stabilit de reguli. De altfel, 2022 a contrazis tendința, cu un nivel-record de eroare de 6,7%", se arată în raport.

Politica de coeziune are, pe de o parte, "un obiect măreț": să reducă disparitățile sociale și economice din UE. Pe de altă parte, cheltuielile aferente sunt presărate cu erori, pe care UE a încercat, dar nu a reușit să le reducă cu adevărat. Comisia Europeană și țările din UE au în comun un lucru: controale slabe la toate nivelurile. Aceasta este concluzia documentului de analiză publicat luni de Curtea de Conturi Europeană. În ceea ce le privește, autoritățile naționale ar putea detecta și preveni mai multe erori.

"Comisiei Europene îi putem reproșa că a subestimat nivelul cheltuielilor care nu respectă legea. În plus, ea nici nu a scos cu adevărat «biciul» pentru a încuraja statele membre să își îmbunătățească gestiunea și sistemele", spune ECA.

"Comisia și țările din UE lucrează cot la cot pentru ca politica de coeziune a UE să aducă rezultate reale în viața oamenilor, dar trebuie să facă mai multe eforturi pentru a se asigura că cheltuielile respectă regulile. Observăm la toate nivelurile o formă sau alta de control. Ce nu avem în schimb? Rezultate", a declarat Helga Berger, membra Curții responsabilă de acest document de analiză.

"Dacă ne imaginăm sistemul de control sub forma unei piramide, baza, sau prima linie de apărare, sunt controalele desfășurate de autoritățile de management din țările UE. Ele sunt însă fragilizate de diferite probleme. Această primă linie de apărare ar fi putut preveni peste o treime din erorile identificate de auditori între 2017 și 2022. O a doua linie de apărare sunt controalele efectuate de autoritățile de audit naționale. Și aici, auditorii Curții au observat deficiențe, de diferite tipuri, mai mult sau mai puțin grave. 40 dintre cele 43 de organisme de audit verificate de Curte aveau astfel de probleme în activitatea lor", se arată în raport.

Comisia Europeană, ultima redută, se bazează în evaluările sale pe controalele - fiabile doar într-o anumită măsură - de la nivel național. Autoritățile naționale nu sunt toate la fel de eficace în detectarea cheltuielilor cu erori. În același timp, mijloacele de care dispune Comisia pentru a detecta, a preveni sau a corecta erorile au și ele problemele lor. Verificările pe documente, efectuate de la birou, nu sunt concepute să detecteze cheltuielile cu erori. Comisia ar putea avea un impact mai mare dacă ar realiza mai multe audituri de conformitate pe teren. Din arsenalul Comisiei fac parte și corecțiile financiare. Acestea se aplică în caz de probleme grave ale controalelor, pentru ca bugetul UE să nu sufere din cauza cheltuielilor cu erori. Până acum însă, nicio corecție financiară nu a însemnat o pierdere directă de finanțare pentru vreo țară. Autorităților li s-a permis să reutilizeze fondurile respective pentru alte proiecte. Ce efect de descurajare poate exista în astfel de condiții? Doar unul limitat. Să nu mai vorbim de faptul că țările din UE nu se simt deci în niciun fel obligate să își îmbunătățească sistemele și să evite erorile încă de la început, consideră Curtea de Conturi Europeană.

În ultimii ani, majoritatea erorilor din domeniul coeziunii au fost rezultatul cheltuielilor și proiectelor neeligibile. Pe locul doi se află nerespectarea normelor în materie de ajutoare de stat și de achiziții de către beneficiarii banilor. Auditorii au identificat trei cauze principale ale erorilor. Prima rezidă în problemele de natură administrativă de la nivel național, inclusiv decizii greșite sau ineficiente ale autorităților de management. Neglijența sau nerespectarea intenționată suspectată a normelor de către beneficiari sunt o altă cauză de eroare. La acestea se adaugă probleme în interpretarea normelor.

Auditorii consideră că atât Comisia, cât și statele membre pot verifica mai bine cheltuielile din domeniul coeziunii. Nu în ultimul rând, se trage un semnal de alarmă că riscul de cheltuieli neconforme rămâne ridicat. Suprapunerea dintre perioadele multianuale de cheltuieli și fondurile de la UE pentru redresarea post-pandemie înseamnă un plus de presiune pentru unele țări care trebuie să se asigure că banii sunt cheltuiți ca la carte.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)