Curtea de Conturi Europeană: Reducerea emisiilor generate de autoturisme – ușor de zis, greu de făcut
Numărul 4, 31 ian. - 6 feb. 2024 » Analize și sinteze
Obiectivele UE de reducere a emisiilor de CO2 generate de autoturismele noi nu vor putea fi atinse atât timp cât lipsesc anumite condiții prealabile importante, afirmă Curtea de Conturi Europeană într-un raport citat de Agerpres. În pofida ambițiilor îndrăznețe și a cerințelor stricte, majoritatea autoturismelor de pe drumurile din UE emit în continuare aceeași cantitate de CO2 ca în urmă cu 12 ani. Vehiculele electrice pot ajuta UE să se apropie de realizarea obiectivului de a avea un parc auto cu zero emisii. Curtea avertizează însă că trebuie accelerate eforturile în acest sens.
Conform unui comunicat al instituției, Regulamentul privind emisiile de CO2 generate de autoturisme a stabilit, începând din 2010, un obiectiv la nivelul întregului parc de vehicule al UE pentru media emisiilor de CO2 produse de autoturismele nou înmatriculate. În plus, fiecare producător - care este obligat să declare emisiile de CO2 ale vehiculelor pe certificatele de conformitate - trebuie să plătească o primă pentru emisiile suplimentare dacă nu îndeplinește obiectivele privind emisiile specifice. Ambițiile au crescut în timp. La momentul actual se deschide perspectiva obiectivului de a ajunge la emisii zero până în 2035.
"Revoluția verde a UE nu poate avea loc decât dacă numărul vehiculelor poluante se reduce semnificativ, dar provocarea este uriașă. O reducere reală și tangibilă a emisiilor de CO2 ale autoturismelor este imposibilă atât timp cât predomină motoarele cu ardere internă, dar trebuie avut în vedere, totodată, că electrificarea parcului auto al UE este un demers de proporții", a declarat Pietro Russo, membrul Curții care a coordonat auditul.
În anii 2010, producătorii de automobile au exploatat lacunele de la nivelul cerințelor de testare pentru a obține o reducere a emisiilor în laborator. Decalajul față de emisiile reale, adică în condiții de circulație, era enorm. Având în vedere acest lucru, dar și ca urmare a scandalului "Dieselgate", în septembrie 2017 a devenit obligatoriu un nou ciclu de încercare în laborator, care reflectă mai bine condițiile reale de conducere. Astfel, s-a redus în mod eficace (dar nu s-a eliminat) decalajul dintre emisiile de laborator și cele generate în condiții reale de conducere.
Emisiile reale provenite de la autoturismele convenționale - care în continuare reprezintă aproape trei sferturi din înmatriculările de vehicule noi - nu au scăzut, observă auditorii. În ultimul deceniu, emisiile autoturismelor diesel au rămas constante, în timp ce emisiile automobilelor pe benzină au scăzut neglijabil (-4,6 %). Progresul tehnologic în ceea ce privește eficiența motoarelor este mai mult decât contrabalansat de creșterea masei vehiculelor (aproximativ +10% în medie) și a puterii motoarelor (+25% în medie).
Același lucru este valabil și în cazul autoturismelor hibride, ale căror emisii de CO2 generate în condiții reale de conducere tind să fie mult mai mari decât cele înregistrate în laborator. În încercarea de a reflecta mai bine situația reală, se vor ajusta proporțiile în care sunt utilizate motorul electric și cel cu ardere, dar numai începând din 2025. Până atunci, vehiculele hibride reîncărcabile vor continua să fie tratate ca vehicule cu emisii scăzute, în beneficiul producătorilor de autoturisme. Și tot până atunci, aceștia vor continua să aplice unele dintre dispozițiile introduse în Regulamentul privind emisiile de CO2, care le-au permis să economisească, numai în 2020, aproape 13 miliarde de euro sub formă de prime pentru emisiile suplimentare.
În opinia auditorilor UE, scăderea înregistrată în ultimii ani a mediei emisiilor de CO2 generate în condiții de circulație a fost posibilă numai datorită vehiculelor electrice (care, de la 1 vehicul la 100 de înmatriculări de autoturisme noi în 2018, au ajuns la aproape 1 la 7 în 2022). Drumul este însă plin de hopuri, UE confruntându-se cu dificultăți semnificative în accelerarea adoptării vehiculelor electrice.
Primul obstacol care trebuie depășit este accesul la materii prime pentru a construi suficiente baterii, după cum s-a subliniat într-un raport recent al Curții. Anterior, auditorii UE și-au exprimat îngrijorarea și cu privire la infrastructura de încărcare inadecvată: 70% din totalul încărcătoarelor de baterii auto din UE sunt concentrate în doar trei țări (Țările de Jos, Franța și Germania). Nu în ultimul rând, prețul este un factor decisiv: având în vedere costurile inițiale mai ridicate ale autoturismelor electrice, consumatorii ar putea prefera să își păstreze mai mult timp vechile vehicule poluante.
Deși UE a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în multe domenii în ultimii 30 de ani, emisiile de CO2 din sectorul transporturilor au continuat să crească. În 2021, acestea au reprezentat 23% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE, autoturismele fiind responsabile pentru mai mult de jumătate din acest procentaj. Producătorii pot reduce emisiile de CO2 prin fabricarea de autoturisme care consumă mai puțin combustibil (precum motorină sau benzină), prin fabricarea de vehicule cu emisii zero (cum ar fi automobilele electrice) sau prin combinarea celor două tehnologii (sub forma vehiculelor electrice hibride reîncărcabile).
Regulamentul de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi este principalul act legislativ al UE pentru reducerea acestor emisii generate de autoturismele noi. El a fost adoptat în 2009 și a fost modificat semnificativ în 2019. În sensul regulamentului, emisiile de CO2 ale unui autoturism se bazează pe măsurători efectuate în condiții standardizate într-un laborator, și nu pe emisiile măsurate în circulație.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice