Șomajul de lungă durată poate avea consecințe grave, atât pentru șomeri, cât și pentru creșterea economică și finanțele publice, dar, potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi Europeană, măsurile luate nu sunt suficient de bine direcționate, relatează Agerpres. Prin Fondul social european (FSE), UE a finanțat, începând din 2014, mai multe măsuri de promovare a accesului la locuri de muncă. Totuși, aceste măsuri FSE nu au fost întotdeauna adaptate pentru a răspunde nevoilor specifice ale șomerilor de lungă durată. Astfel, conform unui comunicat al Curții de Conturi Europene, auditorii recomandă Comisiei Europene să insiste ca statele membre să utilizeze o abordare individualizată pentru a ajuta șomerii de lungă durată prin intermediul noului FSE+, care va acoperi perioada 2021-2027. De asemenea, recomandă Comisiei să evalueze eficacitatea măsurilor de „acces la locuri de muncă” care vizează șomerii de lungă durată.

„Șomajul de lungă durată afectează structura noastră socială. Riscul de sărăcie, excluziune socială și chiar probleme de sănătate este mai mare în cazul șomerilor. Curtea a constatat că, până în prezent, mulți șomeri de lungă durată au beneficiat de măsurile finanțate de UE, deși nu au fost concepute în mod specific pentru aceștia. Pandemia de COVID-19 ar putea exacerba problema șomajului de lungă durată. În opinia noastră, ar fi mai bine să se aplice o abordare individualizată tuturor șomerilor de lungă durată, ca parte a politicilor naționale active în domeniul pieței forței de muncă”, a declarat Lazaros S. Lazarou, membru al Curții de Conturi Europene, responsabil pentru raport.

Persoanele care rămân fără un loc de muncă pe perioade mai îndelungate se confruntă cu probleme mai numeroase în găsirea unui loc de muncă deoarece își pierd motivația, încrederea și competențele. Conform celor mai recente date anuale disponibile, în anul 2020, 35% din cele 15 milioane de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă (5,3 milioane de persoane) din UE erau șomere de cel puțin 12 luni. Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 ar putea exacerba această problemă.

În UE, statele membre sunt responsabile de politicile privind piața forței de muncă. FSE este principalul instrument financiar al UE prin care sunt sprijinite măsurile active luate de statele membre în domeniul pieței forței de muncă. În perioada 2014-2020, aproximativ 11,4 miliarde de euro au fost alocate pentru abordarea „accesului la locuri de muncă”.

Auditorii au constatat că prin aceste măsuri privind „accesul la locuri de muncă” au fost finanțate diferite intervenții în perioada 2014-2020, de care au beneficiat mulți șomeri de lungă durată. Cu toate acestea, ei nu au fost vizați în mod specific. În schimb, au fost tratați ca făcând parte dintr-un grup mai mare care cuprinde toate categoriile de șomeri sau de persoane „defavorizate”. Mai mult, în unele state membre, măsurile FSE nu reflectau neapărat amploarea problemei.

De asemenea, auditorii au observat că, deși unele servicii publice de ocupare a forței de muncă au aplicat abordarea individualizată pentru șomerii de lungă durată ca parte a politicilor lor naționale active în domeniul pieței forței de muncă, nu a existat o legătură clară între sprijinul FSE pentru „accesul la locuri de muncă” și măsurile care abordează nevoile specifice ale șomerilor de lungă durată.

În plus, aceștia au constatat că este dificilă monitorizarea rezultatelor obținute de FSE pentru șomerii de lungă durată, inclusiv din cauza unor deficiențe în cadrul său de monitorizare și evaluare. Mai precis, lipsa unei categorii specifice de cheltuieli pentru diferite grupuri-țintă (cum sunt șomerii de lungă durată) îngreunează nu numai stabilirea cuantumului fondurilor UE care au fost alocate măsurilor respective, ci și evaluarea rezultatelor și a impactului măsurilor asupra grupului-țintă.

Normele pentru noul instrument „FSE+” pentru perioada 2021-2027 aduc o serie de progrese, cum ar fi modalitățile de stabilire a profilului persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și de evaluare a nevoilor acestora. Cu toate acestea, auditorii invită Comisia să insiste ca, la punerea în aplicare a noilor măsuri din cadrul FSE+, statele membre să aplice o abordare care să vizeze în mod specific șomerii de lungă durată și nevoile acestora, acolo unde problema este deosebit de acută, deoarece există mari disparități la nivel național și regional. În plus, auditorii recomandă Comisiei să evalueze eficacitatea măsurilor de „acces la locuri de muncă” care vizează șomerii de lungă durată.

Începând din 2011, Comisia Europeană evaluează politicile statelor membre în domeniul pieței forței de muncă prin procesul semestrului european. Pe baza analizei efectuate de Comisie, Consiliul adoptă o serie de recomandări specifice fiecărei țări, solicitând statelor membre în cauză să ia măsuri specifice împotriva șomajului de lungă durată, care să includă o abordare individualizată. În 2016, această abordare a fost susținută de o recomandare a Consiliului privind șomajul de lungă durată.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)