Curtea de Conturi Europeană va examina implementarea în UE a sprijinului pentru agricultura ecologică
Numărul 27-28, 12-25 iul. 2023 » Lumea în care trăim
Curtea de Conturi Europeană a demarat un audit pentru a afla dacă sprijinul acordat de UE pentru agricultura ecologică a fost bine conceput și implementat, informează un comunicat de presă al acestei instituții, citat de Agerpres. În cadrul acestui audit, Curtea va examina cadrul de măsuri creat și implementat de Comisie și de statele membre, mai precis dacă acesta este eficace și adecvat și dacă a contribuit la dezvoltarea durabilă a agriculturii ecologice și a asigurat atingerea obiectivelor conexe. Pe lângă activitatea de audit care va viza Comisia, Curtea a selectat patru state membre (Italia, Austria, Polonia și România) pentru o examinare mai aprofundată. Se preconizează că raportul de audit va fi publicat peste un an. Agricultura ecologică este un sector cu creștere rapidă în UE, în condițiile în care suprafața pe care se practică acest tip de agricultură aproape s-a dublat în ultimul deceniu, iar cererea de produse ecologice a crescut de peste trei ori. În 2020, pe piața alimentelor și băuturilor ecologice din UE s-au înregistrat vânzări de 45 de miliarde de euro, ceea ce plasează UE pe locul doi în lume din punctul de vedere al consumului de alimente ecologice.
"Uniunea Europeană se confruntă cu provocarea de a asigura securitatea alimentară a cetățenilor și, în același timp, de a înverzi sectorul agricol și a reduce poluarea și presiunea asupra mediului. Agricultura ecologică este o modalitate de a îmbunătăți sustenabilitatea agriculturii și UE are obiective ambițioase în acest domeniu. Pentru ca practicile ecologice să aducă rezultate, acestea trebuie susținute corespunzător, atât cu finanțare, cât și printr-un cadru politic general. Auditul Curții va examina dacă există o astfel de susținere și ce s-ar putea îmbunătăți pentru a garanta faptul că banii contribuabililor sunt bine cheltuiți", a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membra Curții responsabilă de acest audit.
Potrivit Eurostat, ponderea terenurilor agricole din UE pe care se practică agricultura ecologică a crescut de la 5,9% în 2012 la 9,1% în 2020. Între timp, prin Strategia "De la fermă la consumator" și prin Strategia privind biodiversitatea pentru 2030, Comisia Europeană a stabilit obiectivul ca 25% din terenurile agricole ale UE să fie ocupate de agricultura ecologică până în 2030.
Agricultura ecologică presupune utilizarea de practici agricole sustenabile pentru cultivarea plantelor și pentru creșterea animalelor. Acest sector este deci considerat esențial pentru atingerea obiectivelor UE în materie de climă și mediu. Fermierii care practică sistemul de agricultură ecologică se bazează pe procese și substanțe naturale pentru a menține fertilitatea solurilor, pentru a controla dăunătorii și bolile și pentru a promova sănătatea și bunăstarea animalelor.
Agricultura ecologică este reglementată și certificată la nivelul UE. Comisia sprijină dezvoltarea agriculturii ecologice în principal prin politica agricolă comună (PAC), care acoperă și alte practici agricole neutre din punctul de vedere al mediului și al climei (a se vedea, de asemenea, Raportul nr. 16/2021 al Curții privind clima și PAC). În perioada 2014-2022, UE a cheltuit 9,1 miliarde de euro prin PAC pentru a ajuta fermierii să treacă la practici agricole ecologice sau să mențină astfel de practici.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național