Raport al Curții de Conturi Europene: UE riscă să rămână în urmă în cursa pentru adaptarea la schimbările climatice
Numărul 42, 23-29 oct. 2024 » Analize și sinteze
Există un risc ca politica de adaptare a UE să nu țină pasul cu schimbările climatice, se arată într-un raport dat publicității zilele trecute de Curtea de Conturi Europeană (ECA). „Fenomenele climatice extreme, cum ar fi valurile de caniculă, secetele și inundațiile, ne lovesc din ce în ce mai greu și mai des. Consecințele lor economice sunt majore. UE se poate baza pe un cadru solid pentru a face față impactului schimbărilor climatice. Problema apare însă la punerea în practică a politicilor de adaptare“, avertizează auditorii.
Documentul relevă că numărul dezastrelor climatice a explodat în UE în ultimii 20 de ani. Pagubele provocate au avut și ele o amploare fără precedent, așa cum au demonstrat-o recent secetele, valurile de caniculă și inundațiile devastatoare din 2024. Valoarea pierderilor economice cauzate de fenomenele climatice extreme în UE a ajuns în ultimul deceniu la o medie de 26 de miliarde de euro pe an. Chiar și inacțiunea costă: expunerea economiei actuale a UE la o încălzire globală cuprinsă între 1,5 °C și 3 °C peste nivelurile preindustriale – această estimare fiind una prudentă – ar duce la pierderi economice anuale cuprinse între 42 de miliarde și 175 de miliarde de euro.
„Am verificat cum răspunde UE nevoii urgente de adaptare la condițiile climatice extreme recurente“, a declarat Klaus-Heiner Lehne, membrul Curții responsabil de audit. „Am descoperit probleme în modul în care politicile sunt puse în practică pe teren. Dacă măsurile UE nu sunt mai bine puse în aplicare, există riscul ca ambițiile sale în materie de adaptare să nu țină pasul cu schimbările climatice“.
În ansamblu, UE se poate baza pe un cadru solid pentru a-și crește rezistența la schimbările climatice. Auditorii au examinat politicile naționale de adaptare din Franța, Estonia, Austria și Polonia. Partea bună este că acestea sunt în general în armonie cu strategia UE. Din păcate, însă, auditorii au găsit și cazuri de date științifice învechite folosite în strategiile naționale de adaptare. O altă problemă este legată de costurile măsurilor de adaptare: acestea erau estimate la sume mai mici decât ar fi trebuit sau lipseau cu desăvârșire. Transpunerea politicilor de adaptare naționale și ale UE în reglementarea de la nivel local este un proces dificil. UE consideră că „nivelul local este piatra de temelie a adaptării“. Pentru a vedea cum stau lucrurile în realitate, auditorii au întrebat 400 de municipalități din statele membre auditate dacă cunoșteau strategiile și planurile de adaptare la schimbările climatice. „Răspunsul a fost fără echivoc: municipalitățile nu aveau habar, în cea mai mare parte, de aceste documente și nu foloseau instrumentele puse la dispoziție de UE în legătură cu adaptarea la schimbările climatice (Climate-ADAPT, Copernicus și Convenția primarilor)“, precizează ECA.
Peste jumătate din proiectele auditate au răspuns cu eficacitate riscurilor climatice. Auditorii au identificat și unele bune practici. Mai problematice au fost cazurile în care existau priorități aflate în conflict: obiectivele de adaptare la schimbările climatice trebuiau să coexiste cu alte ambiții, cum ar fi competitivitatea sau dezvoltarea regională. De exemplu, s-au găsit proiecte care sprijineau dezvoltarea irigațiilor, cu riscul creșterii consumului total de apă. Auditorii au identificat și un proiect de protecție antiinundații desfășurat într-o zonă de risc în care continuau să se acorde autorizații de construcție pentru case noi. „Culmea paradoxului: două proiecte auditate riscă să conducă la o adaptare complet inadecvată, adică una care accentuează vulnerabilitatea sau expunerea la schimbările climatice în loc să o reducă. Exemple de adaptare inadecvată includ încurajarea irigațiilor pentru culturi cu consum ridicat de apă în loc să se treacă la culturi care necesită mai puțină apă sau investiții în tunuri de zăpadă artificială cu consum mic de energie în loc să se pună accentul pe turismul pe tot parcursul anului. În plus, anumite proiecte cum ar fi extinderea plajelor prin adăugarea de nisip nu aduc decât soluții de adaptare pe termen scurt“, se menționează în comunicatul ECA.
Autorii raportului subliniază că adaptarea la schimbările climatice reprezintă un domeniu transversal, ceea ce înseamnă că banii de la UE pot veni din diferite fonduri, cum ar fi cele pentru agricultură, coeziune sau cercetare. Reversul medaliei: urmărirea acestor bani este dificilă. Felul în care se raportează cu privire la adaptare trebuie și el îmbunătățit. Auditorii consideră că mecanismul actual nu permite evaluarea progreselor privind adaptarea la schimbările climatice în statele membre, dat fiind că rapoartele sunt în principal descriptive și nu conțin date cuantificabile.
„Când ne referim la adaptarea la schimbările climatice, nu vorbim de un răspuns de urgență punctual, ci de o serie de măsuri de prevenire, protecție și pregătire în vederea ajustării la evenimente climatice curente sau preconizate și la efectele lor. UE a publicat prima sa strategie de adaptare la schimbările climatice în 2013, iar în 2021 a publicat-o pe cea de-a doua, confirmând vulnerabilitatea ridicată a UE la acest fenomen. Statele membre au libertatea să decidă cu privire la propriile abordări pentru punerea în practică“, precizează ECA.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice