Domeniul educaţiei financiare necesită un plan cu acţiuni diferite pe termen lung care să includă campanii de informare cu studii având drept ţintă anumite segmente ale populaţiei adulte astfel încât să conducă la îmbunătăţirea cunoştinţelor şi competenţelor financiare, a declarat, la un eveniment de specialitate, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Dan Armeanu, citat de Agerpres. El precizat că, în ultimii ani, ASF împreună cu universităţile din toată ţara precum şi cu un inspectoratele şcolare din mai multe judeţe au organizat activităţi de educaţie financiară de care au beneficiat atât elevii, cât şi studenţii din diferite oraşe ale ţării.

Dan Armeanu a declarat că nu este un secret pentru nimeni faptul că România are un grad redus de educaţie financiară, iar efectele acestui nivel modest se manifestă atât la nivelul microeconomic, cât şi la nivel macroeconomic. „La nivel microeconomic, nivelul redus de educaţie financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic şi social care se pot accentua mai ales în condiţiile instabilităţii economice generate de pandemia actuală. Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic şi financiar şi a indus modificări pe diverse pieţe, cum este piaţa forţei de muncă, context în care oamenii sunt nevoiţi să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viaţă. Mai mult ca oricând, astăzi cred că sunt esenţiale cunoştinţele şi competenţele care permit analiza şi identificarea soluţiilor optime din perspectiva facilităţilor oferite de mediul privat sau de stat ca măsuri de atenuare a efectelor negative generate de pandemie. În secolul 21 educaţia financiară trebuie să facă parte din aşa numita educaţie generală astfel încât să se transforme dintr-un proces discontinuu într-un proces continuu ce trebuie să se realizeze pe tot parcursul vieţii pentru a combate sărăcia şi riscul de excluziune socială”, a menţionat Dan Armeanu.

Vicepreşedintele ASF a spus că, la nivel macroeconomic, educaţia în general, şi cea financiară, în particular, au un impact major asupra potenţialului de dezvoltare a economiei. „Astfel, PIB-ul potenţial ca o măsură a dezvoltării economice pe termen lung este influenţat de procesul educaţional atât prin intermediul capitalului uman, dar şi prin intermediul celorlalţi factori de producţie, precum capitalul, munca şi productivitatea totală a factorilor. Practic educaţia îşi pune amprenta asupra tuturor acestor factori de producţie şi implicit asupra potenţialului de dezvoltare. Dezvoltarea economică a societăţii pe termen lung presupune astfel investirea cu prioritate în capitalul uman, preponderent în educaţie. Dezvoltarea organică a pieţei financiare şi creşterea gradului de intermediere este dependentă de nivelul de educaţie şi de competenţele financiare ale fiecăruia, în sensul exercitării acestora în interes propriu prin accesarea acelor servicii şi produse financiare care poate sunt cele mai adecvate fiecărei situaţii. Dezvoltarea pieţei financiare depinde şi de gradul de înţelegere a serviciilor şi produselor utilizate de un număr ridicat de persoane, mai ales cele care au apetit în a economisi prin inetrmediul unor instrumente diversificate de economisire şi ca o alternativă la depozitul bancar”, a precizat Dan Armeanu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)