Măsurile care au fost implementate la Ministerul Energiei, în cursul anului 2022, pentru a putea face față provocărilor din această piață, și-au arătat efectele, iar prețurile au fost ținute la un nivel sustenabil atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru consumatorii industriali, a declarat, într-o conferință de specialitate, Dan-Dragoș Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, citat de Agerpres. "Vreau să asigur întreaga piață de energie din România că măsurile care au fost implementate la Ministerul Energiei în perioada trecută, în cursul anului 2022, pentru a putea face față provocărilor din această piață, au fost niște măsuri care și-au arătat efectele. Prin aceste măsuri, prețurile au fost ținute la un nivel sustenabil atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru consumatorii industriali. Desigur, acele măsuri au fost măsuri luate în concordanță cu principiile și reglementările Uniunii Europene și, totodată, au fost măsuri care au trebuit implementate într-o perioadă scurtă de timp. Dacă ne referim la partea de strategie, direcții și dezvoltare pe care România le urmărește în perioada următoare, vă pot asigura că și noi urmărim, și suntem angajați pentru susținerea neutralității climatice la nivelul anului 2050", a menționat oficialul.

Acesta a adăugat că, prin Planul național integrat de energie și schimbări climatice, România trebuie să aibă minimum 30,7% surse regenerabile în total volum producție, în 2030.

"După cum bine știți, prin Planul național integrat de energie și schimbări climatice avem o țintă la nivelul anului 2030 pe care o urmărim și pentru atingerea căreia depunem toate eforturile și măsurile necesare. Ceea ce avem ca țintă prin Planul național este să atingem o valoare de minimum 30,7% surse regenerabile în total volum producție la nivelul anului 2030, ceea ce înseamnă că vor trebui adăugate în sistemul energetic național minimum șapte gigawați. Important este că în strategia noastră de dezvoltare, în perioada următoare, urmărim obiective pe termen scurt, obiective pe termen mediu și obiective pe termen lung și trei direcții principale. Prima este dezvoltarea surselor de energie care folosesc surse regenerabile și aici ne referim la producția din surse eoliene, fotovoltaice, biomasă, biogaz, energie hidro. Urmărim întreaga paletă a tehnologiilor să fie folosite în mod just pentru a putea avea un echilibru în producția de energie din surse regenerabile", a subliniat secretarul de stat.

Reprezentantul Ministerului Energiei a punctat faptul că va fi continuată dezvoltarea capacităților de producție din surse nucleare, prin Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă.

"La nivel de strategie urmărim continuarea și dezvoltarea capacităților de producție din surse nucleare și vorbim de continuarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Realizarea unei capacități de producție din surse nucleare care să aibă la bază capacitățile mici, modulare. Totodată, considerăm că gazul va reprezenta, până în 2050, un combustibil de tranziție și în această direcție urmărim realizarea unor capacități noi, eficiente, care să fie pregătite pentru utilizare a mixului de gaz și hidrogen. Toate aceste capacități, strategii, vor fi susținute printr-un program amplu de investiții, iar sursele de finanțare vin din Planul Național de Redresare și Reziliență și din Fondul pentru modernizare. Din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost alocată, pe baza în direcția dezvoltării capacităților de energie din surse regenerabile, o valoare de aproximativ 1,6 miliarde de euro. Nu trebuie să uităm faptul că dorim dezvoltarea de nivel strategic, inclusiv a potențialului pe care România îl are în Marea Neagră. Și aici ne referim la producția eoliană offshore și suntem convinși că, în cursul acestui an, legislația primară să fie disponibilă pentru potențialii aplicanți și companii care doresc dezvoltarea acestor capacități de producție", a explicat oficialul.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)