Plafonarea prețurilor la energie ar putea aduce o ușoară descreștere a presiunii inflaționiste, iar aceasta se va resimți până ce plafonarea va ieși din joc, urmând apoi să se înregistreze un maxim, a declarat purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR), Dan Suciu, citat de Agerpres. „Avem un șoc al inflației. Se vede acest lucru. E evident. (...) am primit și datele de la Institutul Național de Statistică, 7,9%, o cifră relativ mare, nimic de spus, și de aici preocuparea pentru o creștere a dobânzii ceva mai accentuate. Dar să nu uităm că până la urmă un lucru e clar, Banca Națională a spus de mult: epoca dobânzilor mici, inclusiv în ceea ce privește costul banilor, a trecut, urmează de aici încolo creșteri. Important este să găsim momentul, dozajul și dimensiunea acestor creșteri pentru perioada imediat care vine în contextul în care sunt câteva elemente caracteristice pentru România și nu numai. Dacă vorbim de creșterea prețurilor la energie și combustibil asta este generală, dar avem elementele de plafonare de preț pe energie, care au intrat în vigoare. De la 1 noiembrie vom vedea cum se vor transcrie ele în prețuri. Probabil că vom avea o ușoară descreștere a presiunii inflaționiste până în momentul în care plafonarea va ieși din joc, în aprilie, când vom avea probabil un maxim. Dar evident că de acest element tranzitoriu al evoluției prețurilor la energie trebuie să ținem cont de el, cu atât mai mult cu cât credem că nu vor fi creșteri la nesfârșit la prețurile pe piețele internaționale, inclusiv la combustibili”, a spus Dan Suciu, la un post de televiziune.

El a afirmat că România a înregistrat o recuperare pe creșterea economică în primele trimestre ale acestuia an, ritmul s-a încetinit, dar rămâne în parametri optimi.

Întrebat când se vor resimți în piață efectele deciziei BNR de majorare a dobânzii-cheie, purtătorul de cuvânt al BNR a transmis că acestea pot să dureze și 6 luni.

În opinia sa, BNR se află la un nivel similar al dobânzii cu băncile centrale din regiune, dar acestea au pornit de la zero și pașii pe care îi face banca centrală pot fi mai mici. „Sunt prea multe incertitudinii și ați remarcat și dumneavoastră această incertitudine legată de evoluția politicii fiscale (...), evoluția politicii bugetare și fiscale ne va interesa foarte mult, ne va influența foarte mult indicii de inflație dacă sunt anumite decizii. Nu vreau să le anticipez și nici nu e cazul pentru că suntem la începutul negocierilor, la începutul discuțiilor, la începutul propunerilor. Dar, evident, politica fiscal-bugetară este cu un impact asemănător poate cu al prețurilor la energie dacă ea este într-o anumită direcție”, a afirmat Dan Suciu.

Acesta a explicat că în componenta indicelui de inflație BNR țintește o anumită parte care se numește CORE2 ajustat, care, în acest moment, este în jurul a 3%.

Rata anuală a inflației a urcat la 7,9% în luna octombrie 2021, de la 6,3% în septembrie, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,39%, mărfurile alimentare cu 5,25%, iar serviciile cu 3,96%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)