Consecințele muncii nedeclarate și subdeclarate se reflectă negativ atât asupra salariatului, în privința drepturilor aferente contribuțiilor sociale, cât și în economie, prin distorsionarea mediului concurențial, a afirmat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecția Muncii. „Consecințele muncii nedeclarate și subdeclarate se reflectă negativ atât asupra salariatului, în privința drepturilor aferente contribuțiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecințe directe asupra acumulării vechimii în muncă și a cuantumului pensiei acestuia, cât și în economie, prin distorsionarea mediului concurențial. Astfel, angajatorii care utilizează munca nedeclarată sau subdeclarată au mai puține obligații financiare, aflându-se, prin urmare, în concurență neloială cu acei angajatori care folosesc toate tipurile de resurse și depun eforturi reale pentru respectarea obligațiilor legale ce le revin”, a declarat Nicolae Bratu, potrivit unui comunicat citat de Agerpres. După cum am mai informat, Guvernul a aprobat o OUG pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 privind Codul muncii, prin care a fost definită munca subdeclarată, fiind introduse contravenții pentru folosirea muncii subdeclarate, dar și pentru depășirea termenului stabilit în contract pentru plata salariului.

Potrivit sursei citate, depistarea și combaterea cazurilor de muncă nedeclarată reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Inspecției Muncii.

Astfel, în primele 9 luni ale anului 2021, inspectorii de muncă au efectuat 50.060 de controale care au vizat identificarea și combaterea muncii nedeclarate, în urma cărora au fost aplicate amenzi în valoare de 70,5 milioane de lei. Din cele 4.937 de persoane identificate ca prestând muncă nedeclarată, 3.357 nu dețineau contract individual de muncă în formă scrisă, 1.021 nu aveau contract individual de muncă transmis în Revisal, 160 prestau activitate având contractul de muncă suspendat, iar 399 prestau activitate în afara programului de lucru din contractul de muncă cu timp parțial.

Definirea muncii nedeclarate, concept consacrat sub sintagma „muncă la negru”, prin extinderea definiției la situațiile multiple care corespund acestei încadrări, precum și creșterea semnificativă a valorii amenzii, au condus la o diminuare a fenomenului muncii nedeclarate, însă au generat un alt fenomen, la fel de negativ, cunoscut ca „muncă la gri”, care a fost definit ca „muncă subdeclarată” și care tinde să capete noi forme de manifestare și să se extindă în tot mai multe sectoare de activitate economică.

„Această practică constă nu doar în disimularea unui contract individual de muncă cu normă întreagă într-un contract de muncă cu timp parțial, ci și în acordarea, de către angajator, a unui salariu mai mare decât cel evidențiat în documentele financiar-contabile, așa numitul salariu în mână, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea primită efectiv de către salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscală, ci și afectarea salariatului în ceea ce privește drepturile aferente contribuțiilor sociale care sunt plătite la o bază de calcul inferioară celei reale, cu consecințe directe asupra acumulării vechimii în muncă și a cuantumului pensiei acestuia”, precizează reprezentanții Inspecției Muncii.

În acest context, s-a impus reglementarea sub aspect legislativ a conceptului de „muncă la gri” în sensul definirii acesteia ca noțiune juridică de „muncă subdeclarată” și, totodată, sancționarea practicării acestui fenomen în scopul de a-l descuraja: „În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale”.

„La Inspecția Muncii suntem conștienți de responsabilitatea socială care ne revine în calitate de autoritate de control care promovează relații de muncă corecte și echitabile pentru toți factorii implicați în piața muncii și combatem acest fenomen al muncii nedeclarate și subdeclarate prin toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție. Suntem în plină campanie națională în vederea reducerii incidenței muncii nedeclarate și subdeclarate la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniile de activitate: construcții, fabricarea produselor de brutărie și a produselor făinoase, protecție și pază depozite, service/spălătorii, comerț și lanțuri de aprovizionare, notariate, birouri de avocatură și birouri de arhitectură, care se va desfășura până în data de 17 decembrie 2021. În dorința noastră de a acționa preventiv și de a-i informa pe angajatori asupra responsabilităților pe care le au, începând cu 30.08.2021, inspectoratele teritoriale de muncă au transmis angajatorilor care prestează activitate în domenii susceptibile de utilizare a muncii nedeclarate sau subdeclarate un număr de 34.181 de scrisori de informare a acestora cu privire la faptul că, în viitorul apropiat, pot fi vizați pentru efectuarea unui control, precum și cu privire la principalele reglementări în domeniul relațiilor de muncă pe care trebuie să le respecte”, a adăugat Bratu, inspector general de stat.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)