De la vioară la tractor
Numărul 36, 18-24 sept. 2018 » Eveniment
La intrarea şi ieşirea din oraşul Reghin, machetele unor viori uriaşe depun mărturie despre o localitate vestită în lume pentru calitatea unui instrument muzical „meşterit” aici într-o întreprindere modernă, care îmbină virtuţile artizanatului cu noile tehnologii. Iată, însă, că viorilor „marca Reghin” li se adaugă, în prezent, un produs în premieră naţională, produs nu mai puţin emblematic pentru conceptul de creaţie, în general. Este vorba despre omologarea primului tractor sută la sută românesc.
Într-o ţară în care s-au mai fabricat tractoare, pare oarecum ciudată precizarea referitoare la acel „sută la sută românesc”. Bunăoară, celebrul IAR 22 produs la Braşov încă din 1946 nu era „sută la sută românesc”? Răspunsul este următorul: o parte importantă de piese şi subansamble s-a produs sub licenţă, la fel ca şi în alte uzine de profil, cum a fost cea de la Craiova. Şi la Reghin, începând cu anul 1969, s-au produs tractoare, e drept, numai pentru activităţi forestiere, însă nici tipurile respective nu erau „sută la sută româneşti”.
După aceste clarificări, apare necesar încă un răspuns la o întrebare, de data aceasta legată numai de întreprinderea din Reghin la care ne referim: ce s-a întâmplat aici, mai ales în perioada de tranziţie pentru crearea premiselor necesare unei premiere industriale de genul celei pe care o consemnăm?
În condiţiile pieţei libere, sub impactul unei acerbe concurenţe străine, mai multe produse, rămase în urmă mai ales sub aspect tehnologic, nu mai aveau cerere. Şi aceasta, exact când se înregistrau şi cunoscutele convulsii generate de procesul de privatizare. Nu este cazul să intrăm în detalii: precizăm doar că antreprenoriatul privat a început, treptat, să adapteze producţia la cererea de pe piaţă, iar cu ajutorul unor credite s-au modernizat, tot treptat, tehnologiile. Acumulările, deopotrivă de capital şi de experienţă, au permis constituirea, în numeroase întreprinderi, a unui corp de profesionişti – atât în domeniul tehnic, cât şi în cel economico-financiar – a cărui deviză principală se rezumă la un singur cuvânt: CREATIVITATE. Spre deosebire de alte unităţi industriale care, după privatizare, au dispărut de pe harta localităţilor ţării, societatea din Reghin s-a dezvoltat, valoarea totală a investiţiilor ridicându-se la 25 milioane euro. Pe această bază a fost conceput şi realizat primul tractor sută la sută românesc. Va fi expus la Târgul INDAGRA (care va avea loc la Bucureşti, în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2018), în variante de la 85 la 105 cai putere.
Aceste fapte şi date permit rememorarea, într-un mod semnificativ, inclusiv cu valoare de simbol, a eforturilor depuse pentru apariţia şi consolidarea unui sector tot mai puternic de economie privată. Există destule societăţi româneşti unde nu s-a demolat, nici la propriu, nici la figurat, ci s-a construit. Explicaţia principală nu ţine de factori exteriori acestor entităţi industriale, ci concretizează zicala potrivit căreia „omul sfinţeşte locul”. De regulă, antreprenoriatul performant s-a dovedit a fi soluţia optimă pentru conectarea la timpul nostru a unor întreprinderi inaugurate cu mulţi ani înainte de 1990.
Aşadar, să nu ne mire dacă la intrarea şi ieşirea din Reghin, alături de vioară, va fi şi macheta unui tractor. Cum se „împacă” simbolul muzicii cu cel al tehnicii? Le uneşte chiar deviza oricărei activităţi performante: CREATIVITATEA.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național