Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni
Numărul 43, 30 oct. - 5 nov. 2024 » Breviar statistic
Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni
Deficitul bugetar a urcat la 5,44% din PIB după primele nouă luni din acest an, de la 4,57% din PIB la opt luni, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. „Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 96,24 miliarde lei, respectiv 5,44% din PIB, față de deficitul de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,52% din PIB, aferent celor nouă luni ale anului 2023”, se arată în documentul MF. Veniturile totale au însumat 415,98 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 13% (an/an), susținut de încasările din venituri curente - contribuții de asigurări, TVA, impozit pe salarii și venit, impozit pe profit, accize și venituri nefiscale.
În același timp, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 512,22 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 20,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 2,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 26,5% din PIB la 29% din PIB, precizează sursa citată.
La rectificarea bugetară adoptată de Guvern, deficitul pentru anul în curs a fost revizuit în creștere de la 5% din PIB la 6,94% din PIB. Consiliul Fiscal estimează, însă, că deficitul pe cash se va apropia de 8% din PIB, în 2024.
Conform datelor MF, încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 36,50 miliarde de lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,0% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,5%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,3%), evoluția acestei categorii de încasări fiind influențată de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023) și de majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024).
Totodată, evoluții pozitive au fost înregistrate și în cazul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii (58,5%) și aferente declarației unice (11,1%). Dinamica încasărilor din impozitul pe dividende continuă să se amelioreze, deși rămâne încă în teritoriul negativ (-0,6%), pe fondul efectului de bază ridicat din ianuarie 2023 (creșterea semnificativă a dividendelor distribuite în baza situațiilor financiare interimare întocmite în cursul anului 2022, cu reținerea cotei de impozit de 5%).
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 140,10 miliarde de lei, în creștere cu 20,0% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări a fost influențată pozitiv de modificarea reglementărilor privind facilitățile fiscale acordate salariaților din sectorul construcții, agricol, industria alimentară și a activităților de creare de programe pentru calculator (OUG nr. 93/2023 și Legea nr. 296/2023), majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată (HG nr. 900/2023, iar începând cu data de 1 iulie 2024 HG nr. 598/2024) și majorarea salariului minim brut pe țară garantat în plată pentru sectoarele construcții, agricol și industria alimentară (OUG nr. 93/2023), iar negativ de restituirea sumelor reținute cu titlul de CASS din veniturile din pensii (efect bugetar de -0,14 miliarde lei, conform OUG nr. 4/2023).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,58 miliarde de lei, consemnând o creștere de 20,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale. Evoluția acestei categorii de încasări a fost influențată negativ de redirecționarea din impozitul pe profit a sumei pentru efectuarea de sponsorizări și/sau acte de mecenat, conform Legii nr. 322/2021 (-0,6 miliarde de lei).
Încasările nete din TVA au înregistrat 88,01 miliarde de lei, în creștere cu 17,2% (an/an). De asemenea, valoarea restituirilor de TVA s-a majorat cu 0,8% față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (22,59 miliarde lei în ianuarie - septembrie 2024, comparativ cu 22,41 miliarde de lei în ianuarie - septembrie 2023). Evoluția încasărilor din taxa pe valoare adăugată a fost susținută și de modificările fiscale aduse prin Legea nr.296/2023, precum creșterea cotei de TVA pentru alimente cu zahăr adăugat (peste 10g/100g produs), pentru dreptul de utilizare a facilităților sportive, transportul de persoane în scop turistic, pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență.
Veniturile din accize au însumat 31,99 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 17,1%, susținută de sporul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+23,1%), în contextul unei evoluții favorabile a consumului de carburanți. Totodată, încasările din accizele pentru produsele din tutun au consemnat o dinamică pozitivă, de 7,5%. Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile.
Veniturile nefiscale au totalizat 38,45 miliarde de lei, înregistrând un avans de 18,7% (an/an), susținut de încasările din dividende și vărsăminte din veniturile nete ale BNR.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 24,52 miliarde de lei, în scădere cu 24,8% (an/an).
Pe de altă parte, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 512,22 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 20,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2024 au înregistrat o creștere cu 2,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 26,5% din PIB la 29,0% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 119,49 miliarde lei, în creștere cu 23,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,8% din PIB, cu 0,73 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023, respectiv în anul 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 66,12 miliarde lei, în creștere cu 22,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 15,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 25,6% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 26,62 miliarde de lei, cu 3,06 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 165,66 miliarde de lei, în creștere cu 14,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2024, cu 13,8% a punctului de pensie, respectiv de la 1.785 lei la 2.032 lei, a indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.125 lei la 1.281 lei, respectiv de implementarea măsurilor de recalculare a pensiilor din sistemul public cu începere de la 1 septembrie a.c., în conformitate cu prevederile Legii nr. 360/2023 din 29 noiembrie 2023 privind sistemul public de pensii.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe cele nouă luni ale anului 2024, au fost în sumă de 3,13 miliarde de lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 13,8 miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (3,20 miliarde de lei) care reprezintă 23,2% din total subvenții.
Alte cheltuieli au fost de 12,09 miliarde de lei, reprezentând în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților potrivit Legii nr.165/2013 și a Legii nr.164/2014.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 33,35 miliarde de lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 74,93 miliarde de lei, în creștere cu 37,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, când au totalizat 54,33 miliarde lei.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național