Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 3,04% din PIB după primele nouă luni din 2022, de la 2,4% în primele opt luni ale anului, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), citate de Agerpres. Comparativ cu perioada similară din 2021, când s-a situat la 3,75% din PIB, deficitul bugetar a scăzut cu 0,71 puncte procentuale în intervalul ianuarie-septembrie.

„Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB", semnalează Ministerul Finanțelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 331,48 miliarde lei în primele nouă luni ale anului 2022, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, în timp ce cheltuielile s-au cifrat la 373,18 miliarde lei, în urcare, în termeni nominali, cu 18,6%.

Potrivit MF, evoluția favorabilă a veniturilor fost influențată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie (alte impozite pe bunuri și servicii), contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit.

Contribuțiile de asigurări au înregistrat 103,44 miliarde lei în primele nouă luni, în creștere cu 9,7% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe salarii, evoluția contribuțiilor este inferioară dinamicii fondului de salarii, fiind totodată influențată de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții.

Încasările nete din TVA au înregistrat 69,06 miliarde lei în primele nouă luni, în creștere cu 22,1% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 19,99 miliarde lei, cu 8,2% mai ridicat față de cel rambursat în anul anterior. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante, precizează sursa citată.

Veniturile din accize au însumat 26,47 miliarde lei în primele nouă luni, consemnând o creștere de 1,9% (an/an). În structură, încasările din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică de 1,8% (an/an), susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au crescut cu 1,5%, în condițiile unui nivel majorat al accizei la țigarete - cu 5,5% începând cu 1 august 2022 (594,97 lei/1000 țigarete, față de 563,97 lei/1000 țigarete începând cu 1 aprilie 2021). Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, se arată în documentul MFP.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 24,64 miliarde de lei, consemnând o creștere de 17,4% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+44,5%), declarația unică (+37,6%), respectiv impozitul aferent pensiilor (+27,4%). Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 10,2%, sub evoluția fondului de salarii din economie (+12,2% ). Totodată, dinamica acestei categorii de încasări a fost influențată și de extinderea în sectorul agricol și industria alimentară a facilității acordate salariaților din construcții (efect negativ din scutirea de impozit pe venit din salarii, conform Legii nr. 135/2022), subliniază Ministerul Finanțelor.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 18,32 miliarde lei în perioada ianuarie - septembrie, consemnând o creștere de 34% (an/an), susținută atât de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici (29,3% an/an, respectiv +3,9 miliarde lei), cât și de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+800 milioane lei).

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 13,21 miliarde lei în primele nouă luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+9,78 miliarde lei), pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic.

Veniturile nefiscale au însumat 31,76 miliarde lei, consemnând o creștere de 50,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din proprietate - dividende, redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale BNR. De asemenea, nivelul veniturilor nefiscale este determinat și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, din OUG nr. 115/2011.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 26,67 miliarde lei în primele nouă luni, în creștere cu 40,4% (an/an).

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 373,18 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat un avans cu 0,57 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 87,30 miliarde lei, în creștere cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,4% din PIB, cu 0,6 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 49,33 miliarde lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O majorare se reflectă la bugetele locale, respectiv 22% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 10%.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 20,95 miliarde lei. "Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 8,13 miliarde lei ca urmare a creșterii ratelor de dobânda în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern, cât și internațional, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina", explică Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 132,01 miliarde lei în creștere cu 18% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități.

De asemenea, cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile din luna iulie 2022 pentru acordarea unui ajutor financiar în valoare de 700 de lei pentru pensionarii din sistemul public, sistemul pensiilor militare de stat și pentru beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, ale căror venituri sunt mai mici sau egale cu 2.000 lei.

Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii.

Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la buget pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, plăți care până la finele lunii septembrie 2022 au fost în sumă de 2,18 miliarde lei.

Cheltuielile cu subvențiile s-au cifrat la 11,25 miliarde lei, în principal, această sumă reprezentând subvenții pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici pentru sezonul rece 2021-2022 (3,39 miliarde lei).

Alte cheltuieli au fost de 6,52 miliarde lei, reprezentând în principal sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,24 miliarde lei, cu 33,8% mai mari comparativ cu primele nouă luni ale anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au totalizat 38,76 miliarde lei, în creștere cu 14,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

"De asemenea, se observă o creștere a ponderii investițiilor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,33% din totalul cheltuielilor pentru investiții", precizează instituția.

Ținta de deficit bugetar pentru anul în curs este de 5,8% din PIB.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)