Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea Agerpres. În perioada similară a anului trecut, România a înregistrat un deficit pe acest sector de 930,6 milioane de euro.

Pe relaţia cu Uniunea Europeană, ţara noastră a consemnat un sold negativ de 1,51 miliarde de euro (+11,5%) în primele cinci luni ale anului, însă, în comerţul cu ţările extracomunitare, a înregistrat un excedent de 703,6 milioane euro (65,8%). În 2019, în perioada analizată, deficitul aferent schimburilor intra-comunitare a fost de 1,354 miliarde euro, în timp ce în ceea ce priveşte ţările terţe, excedentul a totalizat 424 milioane euro.

Potrivit datelor MADR, în perioada ianuarie-mai a.c., exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde euro.

„În condiţiile în care livrările intra-UE au avansat timid (+0,7%), iar deficitul schimburilor intracomunitare s-a adâncit la 1,5 miliarde euro, exporturile către ţările terţe s-au menţinut pe trend ascendent (+31,8%), favorizând reducerea deficitului comercial global faţă de perioada de referinţă din 2019. Scăderea soldului negativ al balanţei a fost posibilă în principal datorită exporturilor majorate de porumb (+135,4 milioane euro), grâu (+74,6 milioane euro) şi orz (47,9 milioane euro), precum şi livrărilor sporite intra-UE de rezerve de tutun (+146,2 milioane euro) şi ţigări (+38,9 milioane euro)”, susţin reprezentanţii MADR.

De asemenea, în perioada analizată, au mai crescut exporturile de brânzeturi (+4,8 milioane euro), cârnaţi, salamuri şi produse similare (+4,8 milioane euro), preparate alimentare (+4,1 milioane euro) şi sosuri şi condimente (+1,1 milioane euro).

Pe de altă parte, exporturile de seminţe de floarea-soarelui au înregistrat o scădere cu 42,8 milioane euro, în primele cinci luni ale anului, la fel şi cele de ulei de floarea-soarelui, cu 11,6 milioane euro, livrările de animale vii din specia bovine s-au diminuat cu 8,7 milioane euro, iar cele din specia ovine sau caprine, cu 8 milioane euro.

Tot pe minus s-au mai aflat şi exporturile de boabe de soia (-6,4 milioane euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (-6 milioane euro), carnea de pasăre (-5,2 milioane euro), preparate şi conserve din carne (-3,4 milioane euro), păsări vii (-2,5 milioane euro), lapte şi smântână (-2,2 milioane euro), miere naturală (-2,2 milioane euro), ciocolată (-1,9 milioane euro), turte din extracţia uleiurilor vegetale (-0,8 milioane euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (-0,6 milioane euro).

În ceea ce priveşte importurile de produse agroalimentare, în primele cinci luni ale anului au consemnat creşteri importurile de porumb, cu 83,8 milioane euro, dar şi cele de carne de porc (+40,1 milioane euro), boabe de soia (+30,6 milioane euro), mere, pere şi gutui (+15,4 milioane euro), brânzeturi (+13,9 milioane euro), citrice (+12,8 milioane euro), preparate pentru hrana animalelor (+10,5 milioane euro), banane (+8,7 milioane euro), tutun prelucrat (+6,1 milioane euro), grâu (+4,8 milioane euro), seminţe de floarea-soarelui (+3,5 milioane euro), ape care conţin zahăr sau alţi îndulcitori (+2,3 milioane euro), carne de pasăre (+1,5 milioane euro), animale vii din specia porcine (+1,1 milioane euro) şi produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi (+0,4 milioane euro).

Datele statistice ale Ministerului Agriculturii mai arată că, în perioada analizată, au fost în scădere importurile de zahăr (-27,4 milioane euro), turte de soia (-21,3 milioane euro), preparate alimentare (-7,7 milioane euro), ciocolată (-6,1 milioane euro), alcool etilic nedenaturat cu titru de minimum 80% (-2,4 milioane euro), cafea (-2,2 milioane euro), legume în stare proaspătă sau refrigerată (-2,1 milioane euro), tomate (-2,1 milioane euro), plante vii (-1,9 milioane euro) şi tutun brut (-0,2 milioane euro).

În topul produselor agroalimentare, exportate în ţările UE şi terţe, cele mai multe încasări au fost consemnate la cereale, circa 1,136 miliarde euro pentru 5,691 milioane tone, fiind urmate de produsele din tutun, cu 559,46 milioane euro (24.632 tone) şi seminţele şi fructele de plante oleaginoase; seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje, cu 273,87 milioane euro (623.805 tone).

În schimb, la importuri, carnea şi organele comestibile ocupă prima poziţie cu o valoare de 374,37 milioane euro pentru o cantitate de 182.578 tone. De asemenea, în primele cinci luni din acest an, s-au mai importat 385.687 tone de fructe comestibile; coji de citrice sau de pepeni, în valoare de 330,26 milioane euro şi 1,33 milioane tone de cereale, în valoare de 298,29 milioane euro.

UE a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către această destinaţie au avut o pondere valorică de 55,8% din total exporturi, iar achiziţiile de produse agroalimentare din statele membre au reprezentat 84,2% din totalul importurilor.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde euro, conform datelor anunţate de MADR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)