Deloitte: Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea restricțiilor adoptate în contextul COVID-19
Numărul 43, 3-9 nov. 2020 » Analize și sinteze
Îngrijorarea europenilor în legătură cu problemele financiare și cu locul de muncă a scăzut în primele patru luni de la relaxarea primelor restricții impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19, relevă studiul Deloitte State of Consumer Tracker, două treimi dintre respondenți declarându-se mai deschiși la ideea de a efectua cumpărături costisitoare și mai relaxați în legătură cu stabilitatea jobului. Cu toate acestea, europenii încă sunt preocupați de bunăstarea fizică în aceeași proporție ca în perioada de restricții (47% la finalul lunii august, față de 48%, în luna mai). Tendințele europene sunt în linie cu cele globale. La studiu au participat 18.000 de respondenți din 18 țări, dintre care nouă state europene – Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia și Spania.
Totodată, studiul arată că siguranța rămâne o preocupare pentru consumatorii europeni, având în vedere că aproximativ jumătate dintre aceștia (45%) declară că nu se simt în siguranță atunci când merg la cumpărături în magazine. Germanii sunt cei mai îngrijorați în acest sens (55%), urmați îndeaproape de polonezi (51%), iar la polul opus se află belgienii (40%). Cu toate acestea, consumatorii își păstrează preferințele pentru efectuarea anumitor cumpărături în mediul off-line, aproape trei sferturi dintre respondenți intenționând să meargă în magazine pentru alimente (77%) și bunuri de uz casnic (73%).
„Relaxarea restricțiilor adoptate în contextul pandemiei de COVID-19 a fost unul dintre factorii care au contribuit la o scădere a anxietății resimțită de consumatori cu privire la bunăstarea fizică și problemele financiare în perioada stării de urgență. În România, observăm tendințe similare celor europene care au condus la o ușoară creștere a consumului în intervalul mai-august 2020, conform datelor INS, susținută în principal de segmente precum echipamentele IT și de telecomunicații și comerțul bunurilor nealimentare”, a spus Oana Buhăescu, Director Audit, Deloitte România, și lider al industriei de retail.
Rezultatele mai arată și că, în intervalul de timp scurs de la relaxarea restricțiilor, intenția de a achiziționa bunuri de uz casnic s-a temperat – ponderea respondenților care vor să cheltuie mai mult pe astfel de bunuri a scăzut de la 20% în mai 2020, la 12% la finalul lui august. De asemenea, după ce, în luna mai, 24% dintre respondenți spuneau că vor să cheltuie mai mult pe alimente, ponderea acestora a ajuns la 16% în august.
Analizând comportamentul de consum, studiul arată că profilul cumpărătorului responsabil din punct de vedere social, care intenționează să cumpere mai mult de la producători locali, chiar dacă bunurile sunt mai scumpe, domină în continuare la nivel european (43%). Patru din zece europeni se declară vânători de chilipiruri, care cumpără spontan articole de care nu au neapărat nevoie, dar pentru care găsesc oferte convenabile, acest profil fiind cel mai des întâlnit în rândul germanilor (47%) și al britanicilor (48%). Următoarele profiluri din punctul de vedere al ponderii în rândul europenilor sunt al consumatorului comod (34%), care cumpără mai degrabă din magazine de proximitate, și al consumatorului care își face provizii (32%), cumpărând produse ce pot acoperi mai mult decât nevoile imediate.
Studiul Deloitte State of Consumer Tracker este realizat în baza unor chestionare online aplicate bilunar în Australia, Belgia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, India, Irlanda, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Polonia, Spania și Statele Unite.
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice