Trei sferturi dintre liderii de business din România (75%) consideră că reformele și investițiile realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor contribui la competitivitatea economiei locale în următorii cinci ani, sprijinind afacerile locale să facă tranziția spre modele operaționale mai performante și mai sustenabile, indică studiul Deloitte „Futureproofing Europe: How the NextGenerationEU programme is inspiring companies to transform”, efectuat în rândul a 9 state membre ale UE. Autorii analizei punctează și nivelul peste medie de informare al executivilor români chestionați (41%) cu privire la obiectivele și zonele de intervenție ale planului. De altfel, România se număra printre statele cu cele mai multe companii interesate să participe la licitații în proiecte din PNRR, cu 5% în 2023, față de media UE de 3%, potrivit studiului.

Inovarea, digitalizarea și sustenabilitatea sunt direcțiile strategice vizate de fondul NextGenerationEU (NGEU), accesat de statele membre prin intermediul PNRR naționale, iar companiile din UE profită de oportunitate pentru a-și actualiza strategiile, mai indică studiul. Astfel, peste o treime dintre acestea (36%) declară că și-au regândit strategia de inovare de la momentul adoptării NGEU de către Comisia Europeană (2020), 40%, pe cea de digitalizare, iar 31%, pe cea de sustenabilitate, arătând totodată că se simt impulsionate de fond și de PNRR să crească investițiile în tranziția „verde”. Companiile din România se situează peste medie la fiecare dintre aceste capitole: 37% declară că și-au revizuit în ultimele 24 de luni strategia de inovare, 50%, pe cea de digitalizare, în timp ce 61%, cel mai ridicat procentaj dintre statele participante la studiu, declară că vor crește investițiile în sustenabilitate sub influența PNRR.

„Cele 800 de miliarde de euro disponibile în cadrul fondului NextGenerationEU creează oportunități directe și indirecte pe care liderii de business din Uniunea Europeană, inclusiv din România, le percep și care îi impulsionează să își actualizeze strategiile în această perioadă de redresare după șocurile succesive ale ultimilor ani. De altfel, 62% dintre executivii chestionați spun că mecanisme de sprijin similare NGEU vor fi binevenite și după 2026, în eventualitatea unor noi episoade de instabilitate sistemică, în timp ce 57% sunt de părere că fondurile atrase de state prin intermediul planurilor naționale vor mobiliza în paralel o creștere semnificativă a investițiilor private în spațiul comunitar. Mediul de afaceri european așteaptă mai mult sprijin direct din partea UE în viitor, sub formă de granturi și subvenții pentru antreprenori (72%), și resimte nevoia unor mecanisme de decizie mai rapide și mai puțin birocratizate (44%), a unei mai bune alinieri a instituțiilor implicate (40%) și a unei mai bune capacități de a reconcilia unele interese divergente ale statelor membre (37%)”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale la Deloitte România.

Companiile din țările cu economiile cele mai afectate de pandemie și de criza energetică, Germania și Italia, s-au exprimat cel mai entuziast cu privire la inițiativa Comisiei Europene de a crea NGEU și la amploarea și oportunitățile pe care le aduce fondul în general, prin 72%, respectiv 64% dintre respondenți. România se situează în zona mai moderată, cu o percepție favorabilă asupra NGEU în rândul a 53% dintre respondenți, similar unor state precum Franța (55%) sau Finlanda (51%).

„România se numără printre statele cu cel mai mare procent de alocări din NGEU raportat la PIB (12%), potrivit datelor Comisiei Europene, ceea ce motivează mediul privat să examineze și acceseze diversele zone de oportunitate; așa se explică procentele peste medie relevate de studiu în ceea ce privește interesul pentru licitațiile din PNRR sau gradul de familiarizare a liderilor de afaceri din România cu obiectivele și direcțiile planului, dar mai ales procentele legate de influența PNRR asupra proiectelor din zona digitalizării și a sustenabilității. Un aflux de resurse de dimensiunea celui existent în cadrul NGEU, cu tranșe condiționate pe criterii de performanță, reclamă, însă, și o capacitate de procesare constantă în plan național, atât în mediul public, cât și în cel privat, iar realități persistente, precum inflația sau blocajele de pe lanțurile de aprovizionare, afectează buna desfășurare și încadrarea în termene a proiectelor și procedurilor de atribuire a contractelor aferente”, a declarat Adrian Coman, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

În condițiile în care NGEU sau un program similar ar continua după 2026, liderii de business consideră că principalele zone de intervenție vizate ar trebui să fie sustenabilitatea și tranziția „verde” (51%), inovația și digitalizarea afacerilor (49%), dezvoltarea de competențe ale viitorului (30%) și oferirea de sprijin tangibil companiilor, în special IMM-urilor și start-upurilor (28%).

Reamintim că fondul NextGenerationEU este un pachet de sprijin lansat de Comisia Europeană pentru a susține efortul de redresare economică a statelor membre după criza provocată de pandemia de COVID-19. Instrumentul are o valoare de circa 800 de miliarde de euro, fonduri pe care statele le pot accesa prin intermediul PNRR naționale, și este operațional în intervalul 2021-2026.

Studiul a fost realizat pe baza unui sondaj realizat în rândul a 1.000 de lideri și reprezentanți cu atribuții executive din cadrul unor companii private din Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, România și Spania.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)