Acum, la început de an, odată cu tradiționalele urări, le propunem cititorilor câteva teme de reflecție, bazate pe informații și predicții oficiale atât interne, cât și internaționale. Cum este firesc, în centrul preocupărilor se află posibilitățile de creștere și de dezvoltare economică, în condițiile în care nu este previzibil finalul crizei determinate, în principal, de prelungirea și, în multe cazuri, de agravarea pandemiei de COVID-19.

Mai întâi, unele considerații referitoare la bilanțul economic și social al anului recent încheiat. Datele definitive, sectoriale și pe ansamblu, vor fi publicate abia peste doi ani, însă – de pe acum – se avansează, în cunoștință de cauză, o serie de estimări preliminarii (tot oficiale).

Bunăoară, Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează o creștere a PIB-ului global de 5,9%, a PIB-ului din Zona Euro de 5 procente și de 7% a PIB-ului României. Evaluările UE sunt consonante cu cele ale FMI. Prin urmare, țara noastră s-a înscris în tendințele generale pe plan mondial și european, deschiderea spre lume a economiei românești atestând – prin progresele înregistrate, mai ales în statele și regiunile în care se desfășoară cea mai mare parte a comerțului internațional al României – șansa unei recuperări relativ rapide a pierderilor din 2020 și, mai mult, a unui spor semnificativ de valoare adăugată.

Bineînțeles, analizele nu se pot rezuma la cel mai sintetic indicator macroeconomic, respectiv la evoluția produsului intern brut, ci presupun luarea în considerare a multor factori care au influențat și influențează starea economică actuală a țării noastre. Creșterea PIB a avut loc în condițiile menținerii unor dezechilibre care au vizat nu numai deficitele gemene, bugetar și comercial, ci și disparitățile teritoriale, inegalitățile sociale, încetinirea proceselor de incluziune și de apropiere relativă a nivelului de dezvoltare între mediile urban și rural, de stopare sau măcar de atenuare a declinului demografic. Chiar dacă, în unele intervale din anul 2021, s-au contracarat anumite efecte ale crizelor sanitare, economice și sociale, pe ansamblu, continuă să se manifeste puternic o serie de riscuri și provocări majore. Dintre acestea se detașează prin grad de gravitate cele care privesc valul 5 al pandemiei, cu nenumăratele consecințe care decurg de aici pe întreaga arie a vieții noastre economice și sociale.

Din această perspectivă, obiectivele propuse pentru anul 2022 impun eforturi deosebite pe toate planurile și la toate nivelurile decizionale. Ținta de creștere economică de 4,6%, deși inferioară celei din 2021, nu va fi deloc ușor de atins în condițiile în care nu s-au diminuat semnificativ vulnerabilitățile structurale, nu numai din sfera creatoare de valoare adăugată, ci și din sistemele care constituie suportul de neînlocuit al progresului întregii societăți românești, cel sanitar și cel educațional.

Tocmai modalitățile de atenuare a acestor vulnerabilități se află în centrul programelor de activitate pentru anul 2022. Se preconizează, înainte de toate, o schimbare de paradigmă, respectiv mutarea centrului de greutate de la consum la investiții în vederea realizării atât a țintelor de creștere a PIB, cât și a celor care privesc deficitul bugetar, adică o scădere de la peste 7 procente, în 2021, la 5,89 procente, ca pondere în PIB. În acest scop se preconizează și o contribuție mai mare cu 9% a construcțiilor la sporul de produs intern brut. Industria și sectorul serviciilor vor avea, de asemenea, contribuții importante, de 4,4%, respectiv, de 4,3% la avansul economiei noastre naționale.

Desigur, rămâne deschisă tema resurselor necesare pentru realizarea unor asemenea obiective. Este evident că posibilitățile interne de finanțare sunt insuficiente; de aceea se cuvine să fie percepută la întreaga ei însemnătate oportunitatea istorică reprezentată de alocarea a peste 30 de miliarde de euro prin cadrul financiar multianual 2021-2027 al UE și a 29,2 miliarde de euro (14,3 miliarde de euro prin granturi și restul prin împrumuturi) în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Nu este vorba numai despre accesarea acestor fonduri, ci și despre mărirea considerabilă a capacității de gestionare a sumelor respective, ceea ce presupune stabilirea riguroasă de priorități, de termene de finalizare realiste și funcționarea optimă a noilor elemente de suport economic, în special, în materie de infrastructură. Acestor deziderate le sunt subordonate proiectele de acte legislative și măsurile în curs de aplicare în sferele instituționale centrale și locale. Sperăm că, astfel, se vor crea premisele necesare pentru o reală depășire a efectelor crizei multiple cu care ne confruntăm, precum și revenirii la normalitate, sub semnul unor progrese notabile la scara întregii societăți românești.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)