Demersuri pentru asigurarea unui acces mai rapid și mai echitabil la medicamente pentru pacienții din întreaga UE
Numărul 14, 13-19 apr. 2022 » Roza vânturilor
Companiile membre ale Federației Europene a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA) s-au angajat să solicite acces național (preț și rambursare) în toate țările UE cât mai curând posibil și nu mai târziu de doi ani de la autorizarea de reglementare emisă de Agenția Europeană pentru Medicamente, informează un comunicat de presă al EFPIA, citat de Agerpres. Producătorii europeni de medicamente susțin că acest angajament va contribui la asigurarea unui acces mai rapid și mai echitabil la medicamente pentru milioane de pacienți din întreaga Europă.
„Prin reducerea timpului necesar pentru depunerea solicitărilor pentru preț și rambursare în toate cele 27 de state membre UE, prin creșterea transparenței cu privire la bariere și întârzieri la acces, prin crearea unui sistem mai echitabil de stabilire a prețurilor, prin adoptarea unui sistem eficient al UE de evaluare a eficienței și prin schimb de informații cu privire la implementarea noilor mecanisme de stabilire a prețurilor, credem că împreună putem crea o modificare radicală în ceea ce privește accesul la medicamente pentru pacienții din întreaga Europă”, a declarat directorul general de la EFPIA, Nathalie Moll.
Potrivit EFPIA, pacienții au în continuare timpi de așteptare dramatic diferiți pentru a accesa noi medicamente în toată Europa, de exemplu germanii le primesc în medie în 4 luni (133 de zile), în timp ce pacienții din România trebuie să aștepte 2,5 ani (899 de zile).
Studiului anual WAIT, lansat săptămâna trecută de Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA), arată că România se menține pe ultimul loc în UE în ceea ce privește timpul de așteptare a pacienților pentru a avea acces la medicamente de ultimă generație.
În țara noastră, din 160 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2017 - 2020, doar 38 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite până la 1 ianuarie 2022. Germania a introdus la compensare 147 de medicamente, Italia 127, Slovenia 78, Bulgaria 49, iar Ungaria 65. Astfel, rata de disponibilitate a medicamentelor de ultimă generație pentru pacienții români, în sistem de compensare, este de doar 24%.
Potrivit datelor studiului, timpul de la aprobarea pentru punerea pe piață dată de Agenția Europeană a Medicamentului până la accesul unui nou medicament pe piața din România în sistem de compensare este de aproximativ 30 de luni (899 zile), în creștere față de raportul anterior (883 de zile), în timp ce alți europeni au acces imediat sau în câteva luni (Germania 133 de zile, Italia 429, Bulgaria 764).
Principalele cauze ale întârzierilor sunt timpul de așteptare până la depunerea dosarului de rambursare (așteptarea ca alte țări să decidă rambursarea), procesul fără termene clare al elaborării și publicării Listei medicamentelor rambursate și al protocoalelor terapeutice, un sistem de evaluare a medicamentelor care nu valorizează inovația și resurse umane subdimensionate în departamentul responsabil din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), care fac față cu greu și cu mult efort dosarelor depuse de companiile farmaceutice.
Federația Europeană a Asociațiilor și Industriei Farmaceutice (EFPIA) preconizează că angajamentul asumat de producătorii de medicamente, acela de a solicita acces național (în toate țările UE cât mai curând posibil și nu mai târziu de doi ani de la autorizarea de reglementare) va crește disponibilitatea medicamentelor și va reduce timpul de așteptare - de exemplu cu 4 până la 5 luni în mai multe țări, cum ar fi Polonia (-129 de zile) și România (-155 de zile).
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice