Fondul de clădiri din România trebuie convertit la standardele europene privind eficiența energetică, în prezent ratele de renovare a clădirilor fiind insuficiente, doar 0,2% din parcul imobiliar fiind supus anual unor renovări aprofundate, a declarat, la o conferință de specialitate, Denisa Diaconu, senior researcher la Energy Policy Group (EPG), relatează Agerpres. "Vedem mai multe programe publice și private care încurajează măsurile de eficiență energetică, ceea ce ne face să credem și să ne dorim ca eficiența energetică să devină o prioritate națională. Și cel puțin contextul european este favorabil, pentru că două dintre cele mai importante instrumente care reglementează eficiența energetică sunt în proces de revizuire și de negociere. Și mă refer la directiva privind eficiența energetică, respectiv directiva privind performanța energetică a clădirilor. (...). Reamintesc că, începând cu 2021, este în vigoare standardul nZEB (nearly zero energy building), care definește o clădire cu un consum mic de energie, implicit o performanță ridicată energetică.(...) Fondul de clădiri din România trebuie și el convertit încet-încet la aceste standarde. Din păcate, ratele actuale de renovare a clădirilor sunt insuficiente. Numai 0,2% din parcul imobiliar este supus anual unor renovări aprofundate, care sunt necesare pentru a îmbunătăți performanța energetică a clădirilor cu cel puțin 60%", a spus Denisa Diaconu la conferința organizată de Asociația Energia Inteligentă. El a subliniat că standardul nZEB urmează să fie înlocuit cu unul nou, prezentat în propunerea de directivă a Comisiei Europene, care va fi mult mai ambițios, de clădiri cu emisii zero. Acest nou standard va fi obligatoriu începând cu 2028.

"În propunerea Comisiei, acesta trebuia să fie obligatoriu începând cu 2030. Parlamentul European, care a adoptat o nouă variantă la începutul lunii februarie, a vrut să fie ceva mai ambițios și toate clădirile noi vor trebui să fie ZEB începând cu 2028, iar toate clădirile publice vor trebui să fie ZEB începând cu 2026. Alte aspecte care trebuie avute în vedere în implementarea acestui standard ZEB se referă și la tehnologiile pe care le încorporează clădirile, iar începând cu 2028 toate clădirile noi trebuie echipate cu panouri fotovoltaice, acolo unde este, bineînțeles, adecvat din punct de vedere tehnic și fezabil economic", a explicat reprezentanta Energy Policy Group.

Aceasta a adăugat că propunerea de directivă are în vedere și standardele minime de performanță energetică, iar noua propunere venită din partea Parlamentului European spune că clădirile rezidențiale ar trebui să atingă cel puțin clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033.

"Date fiind aceste noi modificări pe care le vedem discutate la nivel european și uitându-ne la realitatea noastră locală, națională, trebuie să înțelegem că e nevoie de mai multă ambiție în ceea ce privește eficiența energetică și trebuie să înțelegem că măsurile de eficiență energetică trebuie să fie gândite pe termen lung, astfel încât să putem să implementăm aceste standarde și să le integrăm într-un timp care să ne permită să ne atingem țintele și obiectivele pe care trebuie să le realizăm", a punctat Denisa Diaconu.

Ea a menționat că în prezent există fonduri atât naționale, cât și europene, care pot susține investiții ample în renovări și măsuri de eficiență energetică, dar în contextul în care standardele și politicile europene în ceea ce privește sectorul clădirilor vor deveni mai ambițioase, se va impune și o suplimentare a bugetului, iar statele membre, implicit și România, trebuie să ia măsuri pentru a facilita și pentru a încuraja și investițiile de capital privat. Totodată, a semnalat Diaconu, se simte necesitatea unor programe de eficiență energetică publice, care să targeteze diferențiat anumite categorii sociale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)