Potrivit datelor oficiale, publicate aproape zilnic, avem o imagine tot mai concludentă a stărilor de fapt din economie cu care ne confruntăm în actuala perioadă. Când în discuție se află o treime de an dispunem, implicit, de un suport faptic prin care se atestă numeroase tendințe caracteristice cel puțin evoluțiilor pe termen scurt.

Cum este pe deplin firesc, în condițiile unei crize globale, influențele la scară națională sunt deosebit de puternice, fie și numai ca efect direct și indirect al deschiderii țării noastre spre lume. Una dintre cele mai convingătoare dovezi și, în același timp, o temă majoră de preocupări o constituie situația balanței de plăți și a datoriei externe. În acest sens, datele conținute în recentul comunicat al Băncii Naționale a României (BNR) prezintă un interes deosebit, inclusiv pentru activitățile la nivel micro în care sunt angajați, din plin, și profesioniștii contabili. Cum, de asemenea, bine se știe, de dimensiunile, structura și valorile nominale ale exporturilor și importurilor depind mulți parametri ai existenței entităților de bază, respectiv firme din toate domeniile de activitate.

În esență, ies în evidență deopotrivă avantaje și dezavantaje, dar mai ales vulnerabilitățile rezultate din faptul că, în intervalul ianuarie – aprilie 2022, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de peste 7,5 miliarde de euro, comparativ cu 4,1 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut. Practic, s-a produs o dublare a respectivului deficit.

Ca și în anii precedenți, „piatra de moară”, ca să ne exprimăm astfel, o constituie balanța bunurilor, la care deficitul a atins 9,3 miliarde de euro. Pe ansamblu, situația s-a mai ameliorat, deoarece la balanța serviciilor s-a consemnat un excedent de 3,1 miliarde de euro, insuficient, însă, pentru a se redresa semnificativ situația comerțului internațional al țării noastre.

Sigur, pentru a se evalua corect dinamica raporturilor dintre importuri și exporturi, se impune a apela la comunicatele în temă ale Institutului Național de Statistică (INS). Evident, nu putem desfășura o amplă analiză în spațiul unui singur comentariu; se impune, însă, măcar o enunțare a căilor și mijloacelor prin care este nu numai necesar, ci și posibil să se îmbunătățească radical situația din sfera comerțului internațional al României. Este vorba, înainte de toate, despre acțiuni de tip ofensiv în materie de ofertă la export, astfel încât centrul de greutate să-l constituie bunurile și serviciile cu o valoare adăugată tot mai mare. Din păcate, exportul cu materii prime și produse cu un grad scăzut de prelucrare are încă o pondere prea mare în ansamblul livrărilor către partenerii de peste hotare. Este bine că mai mult de jumătate din totalul serviciilor exportate îl constituie domeniile telecomunicațiilor și informaticii, însă volumul lor este relativ modest, de numai 1,6 miliarde de euro, la un volum total al exporturilor de (atenție!) 42 miliarde de euro.

Bineînțeles, al doilea mare capitol de preocupări vizează volumul și, mai ales, structura importurilor. Dacă ne-am rezuma, de pildă, la bunurile agroalimentare, constatăm lesne că țara noastră dispune de un potențial uriaș de producție. Dar, gradul de procesare a materiilor prime agricole este, în prezent, foarte scăzut, necesitățile elementare ale populației fiind satisfăcute doar prin apeluri la importuri masive și foarte costisitoare tocmai la produsele care au cele mai favorabile condiții pentru a fi realizate în țară. De altfel, cine studiază piața agroalimentară se convinge că vânzările cele mai mari se înregistrează exact la produsele care se prezintă cu temei, iar, uneori, fals drept... românești.

Fără să epuizăm tematica propusă, ceea ce semnalăm este de natură a sublinia, din nou, că situația balanței de plăți poate fi îmbunătățită prin conceperea și promovarea de politici publice țintite spre valorificarea superioară a potențialului productiv de care dispunem, de departe insuficient valorificat. Sub semnul acestui deziderat fundamental, stimularea spiritului antreprenorial, a spiritului de inițiativă, inovator, reprezintă cheia depășirii dificultăților cu care ne confruntăm și asigurării unei creșteri economice sănătoase, cu adevărat durabile.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)