Zilele care au trecut de la publicarea comunicatului Institutului Național de Statistică (INS) referitor la evoluția produsului intern brut (PIB) în anul 2020 au fost marcate de un număr impresionant de comentarii, ceea ce atestă, din nou, interesul public deosebit față de stadiul actual și perspectivele economiei românești. Poate că este prea puțin să recurgem la expresia „interes deosebit”, deoarece este cazul să apreciem, fără teama de a comite erori, că niciodată ca până acum, conexiunea celor două crize, cea sanitară și cea economică, n-au afectat atât de extins și  grav stările de fapt și de spirit din societatea noastră, ca de altfel ale oamenilor de pretutindeni unde pandemia și-a făcut atât de dramatic prezența. Practic, întreaga omenire se află angajată într-o luptă contracronometru pentru a ieși, cu toții, cât mai repede, din dubla criză cu care ne confruntăm atât de crâncen.

Faptul că unii analiști consideră că diminuarea produsului intern brut cu 3,9% reprezintă un rezultat mai bun decât cel așteptat reflectă cât se poate de expresiv percepția publică privind gravitatea, fără precedent, a efectelor pandemiei. Cu alte cuvinte, nu puțini analiști și factori de decizie se așteptau la mai rău. Dar, ca în orice analiză serioasă, se impune a face distincția dintre datele realității și modul în care aceasta este percepută și interpretată. E adevărat, bugetul pe anul în curs a fost elaborat pornindu-se de la evaluarea scăderii PIB cu 4,1%: contează, desigur, 3 zecimi, însă, nu avem de-a face cu o diferență considerabilă. Tendința principală a rămas aceeași.

Discuțiile la care facem trimitere nu au, deocamdată, la dispoziție, detalierile care vor fi date publicității de INS la 9 martie a.c., respectiv evoluția elementelor componente atât ale resurselor, cât și ale utilizării PIB. Cu toate acestea, chiar comunicatele statisticii oficiale din ultimele zile ne ajută să nuanțăm rezultatele pe ansamblul economiei.

Să începem cu domeniile care s-au situat pe plus în anul precedent, în pofida situației extrem de dificile provocate de pandemie. Cel mai spectaculos progres s-a consemnat în domeniul construcțiilor, adică o creștere de 15,9%. Un asemenea succes era anticipat de conștientizarea faptului că, în perioadele de criză, investițiile reprezintă cea mai bună cale de relansare a economiei, însă mai trebuie remarcat că ponderea cea mai mare n-au avut-o construcțiile noi (care s-au majorat cu 9,3%), ci reparațiile capitale care au înregistrat o creștere de… 46%. Identificăm în acest fapt reflectarea unui stadiu superior în materie de management, prin accentul pus pe o valorificare superioară a resurselor, în primul rând, a componentelor active ale forțelor productive din economia noastră națională. În același timp, sporul de 18,5 procente la construcțiile inginerești reprezintă încă un factor pozitiv subsumat înțelegerii aceluiași adevăr economic, adică necesitatea stimulării modalităților practice de creștere a eficienței investițiilor.

De asemenea, este de remarcat majorarea cifrei de afaceri din sfera consumului cu 2,2% în anul precedent. Menținerea vânzărilor cu amănuntul ca „motor” al creșterii economice nu este, în niciun caz, un factor negativ, fie și numai datorită faptului că reprezintă o importantă sursă de taxe și impozite, alocate, în bună măsură, pentru investiții.

Căderea cea mai abruptă se consemnează în sfera industriei, unde aproape o zecime din producție s-a comprimat în comparație cu anul 2019. Aici, se regăsesc deopotrivă, influențe externe (diminuarea comerțului internațional al României, în special a exportului) și interne, mai ales reducerea producției de bunuri, cu o valoare adăugată mai mare. Reduceri importante au intervenit și în alte ramuri și subramuri ale economiei, iar indicatorii de eficiență economică, socială, ecologică s-au deteriorat grav comparativ cu situația din anii anteriori.

Cunoașterea cât mai aprofundată a bilanțului din anul precedent permite ca la toate nivelurile decizionale din societate să se adopte soluții care să determine o recuperare tot mai consistentă a pierderilor din 2020, ceea ce va constitui o bază solidă pentru relansarea mult așteptată și posibilă, prin efort comun, inteligent, creativ și responsabil.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)