Cel puțin două documente oficiale ne permit să evaluăm stadiul actual și perspectivele economiei românești, în context regional, european și mondial. Avem în vedere estimările „semnal” ale Institutului Național de Statistică (INS) privind creșterea PIB în anul precedent și prognoza revizuită pentru 2023 a Comisiei Europene. Ambele documente se înscriu, neîndoios, în categoria veștilor bune. Cum ar putea fi altfel când Produsul Intern Brut a crescut în 2022 cu 4,8%, iar pentru anul în curs se anticipează un spor de 2,5%? Este vorba, deci, despre înscrierea țării noastre într-o evidentă continuitate pe un loc fruntaș la scara întregii Uniuni Europene.

În acest context, nu pot fi și nici nu trebuie subestimate asemenea stări de fapt cu tendințele lor pozitive pe care le identifică cele două surse oficiale de informații. Din datele existente, mai ales cele care vizează evoluțiile sectoriale, rezultă că, în anul 2022, s-au înregistrat progrese notabile în domeniul IT&C, al investițiilor și s-au menținut alte sectoare, precum comerțul, pe linia unor creșteri neîntrerupte, după depășirea câtorva momente de criză acută, în special în anul 2020. Totodată, este cazul să nu omitem că în construcții a avut loc, în ultimul timp, un veritabil reviriment, iar serviciile și-au consolidat pozițiile de piață.

În condițiile în care economia românească este larg deschisă spre lume, nu putem eluda, în niciun caz, rolul influențelor externe asupra rezultatelor menționate și al tendințelor care au cele mai mari șanse să se manifeste în continuare. Când comerțul nostru internațional, în primul rând, cel comunitar, cu ponderea tot mai mare în domeniile de utilizare a PIB, este orientat, în proporție de trei sferturi, spre zona euro și SUA, apare limpede că și evoluțiile pozitive, peste așteptări din aceste spații, au fost favorabile și pentru România.

Bineînțeles, analizele serioase nu se pot limita la aceste constatări de ordin general. Este nevoie de detalieri, de comparații, de un apel la istoricul proceselor și fenomenelor respective. Între acestea, se impune a lua în calcul și faptul că peste aproximativ o lună INS va publica datele referitoare la resursele și utilizările PIB pe ramuri, pe domenii, astfel încât lucrurile vor deveni mai clare. Dar și până atunci dispunem de unele date care nu îngăduie abordări excesiv de optimiste. Să ne referim, bunăoară, la ultimul domeniu menționat în paragraful anterior. Apare, fără îndoială, impresionant faptul că exportul de bunuri și servicii a depășit în anul precedent 121 miliarde de euro, cu peste 23 de miliarde de euro mai mult față de 2021. Nu putem, însă, face abstracție de realitatea evidentă că importul a atins 141 miliarde de euro, ceea ce indică un deficit de aproape 20 de miliarde de euro. Astfel, deficitul de cont curent al balanței de plăți a fost, la rândul lui, cu peste 9 miliarde de euro mai mare, comparativ cu 2021. De aici, creșterea îngrijorătoare și a datoriei externe care, pe total, a ajuns la 100 de miliarde de euro.

Avem, prin urmare, de-a face cu un dezechilibru major, care tinde să fie agravat dacă ținem seama și de împrumuturile în curs de materializare în 2023.

Să ne reîntoarcem la evoluția PIB pentru a percepe mai limpede că rezultatele ar fi fost mai bune dacă industria – ramura cu ponderea cea mai mare în categoriile de resurse – ar fi păstrat măcar ritmurile modeste de creștere din anul 2021. Din păcate, în 2022, s-a înregistrat o diminuare a volumului de activitate în industrie cu 1,8% în serie brută. Cea mai mare contracție s-a consemnat în sectorul energetic, respectiv un minus de aproape 10 procente.  Observăm că tocmai în acest sector vital se focalizează principalele elemente de criză, în condițiile în care persistă numeroase incertitudini de natură economică, financiară și geopolitică.

Evoluțiile din industrie își pun amprenta asupra ansamblului de ramuri și subramuri ale economiei noastre naționale, ceea ce înscrie la ordinea zilei adoptarea grabnică a unor măsuri îndreptate spre redresarea situației.

Firește, cu aceste scurte prezentări, n-am epuizat nici factorii pozitivi, nici cei negativi ai stărilor de fapt din prezent. Dar, chiar în contextul diminuării ritmului de creștere a PIB în 2023 la nivelul optimist al prognozei Comisiei Europene, important este faptul că spectrul recesiunii s-a îndepărtat de țara noastră, ceea ce este de natură a insufla întregului mediu de business acel spirit pro-activ, fără de care potențialul de care dispunem, avantajele comparative și competitive n-ar putea fi valorificate, astfel încât ceea ce este posibil să se apropie și de ceea ce este necesar.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)