În prezent, cel puțin trei elemente de interes major din sfera macroeconomică fac obiectul unor comentarii și analize care, în mod firesc, îi preocupă și pe profesioniștii contabili. Conexiunile obiective dintre micro și macroeconomie impun o urmărire permanentă a evoluțiilor specifice deoarece – în calitatea lor de participanți la fundamentarea actelor decizionale ale clienților – experții contabili și contabilii autorizați acționează în cunoștință de cauză, inclusiv pe baza documentării sistematice, neîntrerupte, asupra a tot ceea ce influențează și poate influența rezultatele fiecărei entități economico-sociale.

Acestea nu sunt considerații pur teoretice. Practica nemijlocită a impus și impune lărgirea ariei de cunoaștere la nivel macro și – în condițiile complicate ale proceselor de integrare și globalizare – la nivelurile regionale, europene și mondiale. Însăși apartenența CECCAR la organizațiile profesionale de la toate aceste niveluri, participarea activă la acțiunile lor, inițiativele unanim apreciate reprezintă confirmări ale aserțiunilor de față supuse atenției cititorilor.

Cele trei elemente de actualitate la care am făcut trimitere sunt: datele referitoare la execuția bugetară din prima lună a anului; schimbul de opinii între autoritățile de la Bruxelles și cele din București privind anticiparea unor rezultate ale politicilor fiscal-bugetare; evaluarea analiștilor financiari referitoare la gradul de încredere în economia românească.

Se poate lesne observa că sunt teme care solicită o abordare serioasă, profesionistă. Din păcate, în spațiul public, tocmai asemenea abordări sunt puse în umbră de tot felul de aprecieri care distorsionează elementele de fond, cu adevărat importante.

Fără îndoială, execuția bugetară pe luna ianuarie 2017 prezintă aspecte care trebuie să facă obiectul unor analize. Am în vedere, în special, neîndeplinirea cotelor stabilite pentru încasări, cu precădere a celor din TVA. Factorii care au determinat asemenea evoluții se cer luați în considerare în adoptarea măsurilor care se impun pentru a se respecta riguros în special limita de deficit bugetar. De fapt, acesta este și mesajul principal al scrisorii celor doi membri ai Comisiei Europene adresate ministrului român de Finanțe și al răspunsului aferent al acestuia. Ideea de bază este aceea că se va acționa astfel încât să nu se depășească ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.

Este foarte important de reținut că explicațiile solicitate de autoritățile de la Bruxelles nu au nimic deosebit, nimic senzațional. Există proceduri care poartă numele de Semestrul European, prin care toate statele membre ale UE sunt monitorizate în legătură cu îndeplinirea obiectivelor comune prevăzute în tratate și în alte documente de bază. Este vizată, astfel, întărirea coordonării politicilor economice, structurale și bugetare ale statelor membre. În același spirit se elaborează și Rapoartele de țară ale UE.

Sigur, orice semnal referitor la riscuri și derapaje se cere luat în seamă cu toată responsabilitatea. În ceea ce privește modalitatea de acțiune, cred că nu este lipsit de interes să reamintesc că, în fiecare an, la mijlocul lunii aprilie, se trimite la Bruxelles Programul de convergență al României, actualizat în funcție de rezultate și prognoze. Acest program, care, de regulă, nu are mai mult de 45 de pagini, cuprinde toate elementele care definesc mișcarea economiei noastre naționale. Cum am mai precizat, sunt incluse organic și politicile fiscal-bugetare pornindu-se de la dinamica PIB-ului potențial.

Dacă există deosebiri în privința anticipațiilor, intră în funcțiune mecanismele comune de analiză și, în acest fel, se armonizează punctele de vedere. Nu este la mijloc nicio situație conflictuală. Prin dialog s-au soluționat, se soluționează și se vor soluționa situațiile în care apar deosebiri de vederi. Tocmai de aceea există un interes legitim față de ediția din acest an a Programului de convergență. De data aceasta, intervalul prognozat include anul 2020, adică va coincide cu finalul de etapă stabilit prin Strategia Europa 2020.

Nu mai insist asupra evaluărilor operate de analiștii financiari deoarece am mai abordat această temă, iar execuția bugetară pe ianuarie 2017 și Programul de convergență pentru perioada 2017-2020 se înscriu, prin datele oferite, ca argumente serioase privind gradul de încredere în economia noastră națională. Ceea ce, însă, consider că se cere neapărat reținut vizează necesitatea cunoașterii procedurilor și datelor oficiale ca instrumente de lucru de neînlocuit pentru fundamentarea deciziilor, începând – cum este normal – de la nivelul micro.