În „focul” preocupărilor cotidiene, a trecut aproape neobservat un eveniment a cărui importanță este imposibil de subapreciat. Avem în vedere apariția Raportului Băncii Naționale a României (BNR) pe anul precedent, document care a constituit și constituie un reper analitic de neînlocuit. O atestă și faptul că recentele măsuri de politică monetară ale BNR au la bază tocmai rezultatele din 2023 cu prelungirea lor firească în anul în curs. Evident, ne interesează pe noi, toți, modul în care a evoluat economia țării într-un an complicat, cum a fost 2023, însă, mai importantă este maniera în care banca centrală oferă, printr-o analiză de 364 de pagini, o perspectivă pe termen scurt și mediu, prin relevarea principalelor tendințe care au fost riguros identificate prin tot ceea ce s-a întâmplat în perioada de referință.

Prima și cea mai de seamă constatare vizează o realitate presantă, și anume aceea că, într-un context internațional caracterizat prin incertitudini, provocări și pericole, economia românească a înregistrat în 2023 o încetinire a ritmului de creștere, care a rămas, totuși, consistent, respectiv 2,1%. Aprecierea de „consistent” se justifică întru totul dacă o comparăm cu dinamicile PIB consemnate pe plan regional, european și global. În același timp, deficitele gemene, bugetar și comercial, s-au plasat, în continuare, la niveluri ridicate în timp ce rata anuală a inflației a evoluat pe o traiectorie descendentă. Bineînțeles, privirea de ansamblu nu exclude, ci impune luarea în considerare a tuturor articulațiilor macroeconomice printr-o serie de detalieri.

Una dintre acestea privește faptul esențial că, spre deosebire de anii anteriori, când cea mai mare contribuție la creșterea PIB a revenit sectorului privat, în 2023, respectiva dinamică a fost devansată net de cea a formării brute de capital fix, mai simplu și mai direct spus de revirimentul investițiilor, în special în zonele generatoare de mai multă valoare adăugată. Efectele se văd și se vor vedea mai ales în intervalul următor. Această evoluție a fost favorizată de acțiunea simultană a mai multor factori, dintre care sunt de remarcat mecanismele europene de rambursare aferente exercițiului bugetar 2014 – 2020, ultimul an al perioadei de eligibilitate a cheltuielilor, precum și de începerea prefinanțării aferente cadrului financiar 2021 – 2027. În același timp, au continuat să fie încasate fonduri alocate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cum a fost posibil să se intensifice acumulările de capital? Răspunsul dat de BNR este tranșant. Această evoluție a fost determinată, în primul rând, de investițiile publice realizate, în bună măsură, pe seama fondurilor europene, destinate în special construcțiilor inginerești. În același timp, se cere remarcat că investițiile private, deși au avut o dinamică pozitivă, s-au caracterizat printr-o pierdere de viteză față de anul precedent, în contextul nivelului, în continuare, ridicat al inflației și al condițiilor restrictive de creditare. Cei doi factori au acționat și în sensul limitării consumului populației, majorarea de 3,1% a acestuia fiind determinată de creșterea veniturilor salariale reale, de unele măsuri de protecție a consumatorilor, precum și de o anumită schimbare de mentalitate a populației, reflectată în preocuparea de a-și asigura o relativă stabilitate a volumului necesar de bunuri și servicii în condiții economice de natură inflaționistă. Cu alte cuvinte, și-a găsit o elocventă concretizare proverbul bine cunoscut „să te întinzi cât te ține plapuma”, coroborat cu cel tot atât de bine cunoscut „paza bună trece primejdia rea”.

În legătură cu anul precedent, poate fi considerată o premieră din ultimul deceniu contribuția pozitivă a cererii externe nete de bunuri și servicii. S-a consemnat o restrângere relativă a volumului importurilor de bunuri, comparativ cu cea a exporturilor din aceeași categorie. Dacă această tendință va continua este de așteptat, într-un termen rezonabil, să se diminueze semnificativ deficitul de cont curent. Este adevărat, în 2023, s-a consemnat o reducere notabilă a acestui deficit față de anul anterior. Din păcate, în 2024, situația s-a deteriorat într-o bună măsură. Cu un asemenea suport reprezentat de experiența din 2023 – când gradul de finanțare a deficitului de cont curent a fost asigurat prin fluxuri stabile, care nu generează datorii – se poate considera că există șansa reală de îmbunătățire a stărilor de fapt semnalate. În acest context, nu pot fi subapreciate, sub nicio formă, intrările nete ale participațiilor la capitalul companiilor străine, inclusiv prin reinvestirea profiturilor, precum și resursele europene nerambursabile destinate investițiilor. Preocupările îndreptate spre extinderea și aprofundarea acestor procese, așa cum sunt ele desfășurate în prezent, constituie, astfel, o premisă favorabilă pentru progrese reale și în acest domeniu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)